Românca A.A.A. a fost arestată de autoritățile chineze în decembrie 2017. În vara anului 2019, ea a fost condamnată, prin Hotărârea nr. 1385/15.07.2019 de pronunțată de Curtea Populară din orașul chinez Shishi, la pedeapsa de 13 ani și 6 luni pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă cu card bancar și acces la un sistem informatic, sancționate de Codul penal al Republicii Populare Chineze. Soluția a rămas definitivă la data de 12.10.2019, ca urmare a respingerii apelului prin sentința penală pronunțată de Curtea Populară din orașul Quanzhou, provincia Fujian, din sud-estul Chinei. După pronunțarea sentinței, românca a fost transferată în stare de detenţie la Penitenciarul de femei Fujian, pentru a-și executa pedeapsa.
În paralel, avocatul ales al româncei, alături de autoritățile judiciare de la București, informate despre caz, demarează, la Curtea de Apel București, procedura de recunoaştere a hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine, prevăzută de Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Scopul demersului era să se ajungă la transferarea persoanei condamnate A.A.A. într-un penitenciar din România pentru executarea pedepsei, adaptată potrivit legii penale române.
Negocierile
Inițial, autoritățile judiciare din China au refuzat orice formă de adaptare a pedepsei. Apoi, partea chineză ia inițiativa promovării unei cereri de transfer în România a persoanei condamnate. Apărătorul ales al româncei condamnate avertizase deja autoritățile române că aceasta este ținută în condiții inumane, iar așteptarea deciziei autorităților chineze îi pune viața în primejdie.
Autoritățile române au informat apărătorul ales că nu era posibilă recunoașterea și punerea în executare a unei pedepse ce ar încălca principiul legalității, respectiv persoana condamnată nu poate executa o pedeapsă mai mare decât limita maximă prevăzută de legea internă. Reprezentantul Ministerului Public, la interpelarea Curții, a arătat că pedeapsa maximă aplicabilă în acest caz pentru săvârșirea infracțiunilor respective este de 9 ani și 4 luni închisoare. În plus, mai era o problemă: potrivit legislației românești, transferarea unei persoanei condamnate nu se putea realiza în cazul în care pedeapsa maximă prevăzută de legea penală română este egală sau mai mică cu pedeapsa aplicată de către instanța chineză. La acel moment existau două posibile cuantumuri maxime ce ar putea fi aplicate în cazul transferării și executării pedepsei în România de către cetățeana A.A.A. și anume:
- pedeapsa de 9 ani și 4 luni închisoare, compusă dintr-o pedeapsă de 7 ani și un spor de 2 ani și 4 luni, reținându-se în acest caz infracțiunile de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de infracțiuni financiare în mod fraudulos
- sau pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare, formată dintr-o pedeapsă de 7 ani și un spor de pedeapsă de 1 an și 8 luni pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de infracțiuni financiare în mod fraudulos.
În aceste condiții, autoritățile judiciare române solicită părții chineze să răspundă, în cazul în care pedeapsa aplicată ar fi redusă la unul dintre cele două cuantumuri, dacă sunt de acord cu transferarea persoanei condamnate. Concomitent însă, reprezentantul Ministerului Public avertizase de altfel, în cadrul unei ședințe de judecată, că nu se putea pronunța o hotărâre de condamnare conformă cu legislația românească, fără acceptul Statului chinez.
Soluția
Într-un final, după ce se obține acordul autorităților chineze, după 3 ani și 37 de termene de judecată, Curtea de Apel București (CAB) decide să recunoască parţial Hotărârea nr. 1385/15.07.2019 pronunțată de Curtea Populară Shishi, definitivă la 12.10.2019 prin sentința penală pronunțată de Curtea Populară din Quanzhou, provincia Fujian, prin care românca A.A.A. a fost condamnată la 13 ani și 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă cu card bancar prevăzută de art. 196 C.pen. al Republicii Chineze (care are corespondent în infracțiunile de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 C.pen. și acces la un sistem informatic prevăzută de art. 360 alin. 1, 2 și 3 C.pen.). În temeiul art. 141 alin. 6 lit. b pct. I și alin. 7 lit. b din Legea nr. 302/2004, instanța decide să adapteze pedeapsa aplicată de autoritățile chineze la 9 ani și 4 luni închisoare (7 ani plus 2 ani și 4 luni închisoare, respectiv o treime din 7 ani). În temeiul art. 141 alin. 6 lit. b pct. I și alin. 7 lit. b din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, judecătorii CAB dispun transferarea persoanei condamnate A.A.A. într-un penitenciar din România pentru executarea pedepsei, adaptată – potrivit legii penale române – la durata de 9 ani și 4 luni închisoare. Instanța a mai decis să deducă din pedeapsă perioada executată de la 21.12.2017 la zi și să dispună emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinţei.
Ce sancțiuni risca în România
În România faptele, pentru care A.A.A. a primit în China o pedeapsă de 13 ani și 4 luni de închisoare, sunt sancționate în felul următor:
Efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimţământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
