În România, a funcționat, începând din 2018, o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice. Aceasta era o schemă de tip ”cash rebate”: casa de producție străină cheltuia bani în România, folosind ca parteneri de producție firme românești, iar după terminarea producției acestea putea cere Statului Român o parte din bani înapoi. Schema de ajutor de stat, adică cum și câți bani recuperează studioul/casa de producție prin turnarea filmului într-o anumită țară, este – de regulă – unul din motivele principale pentru care producătorul alege să filmeze în țara respectivă, după cum a explicat Hotnews aici.
Dacă decide să filmeze în România, studioul străin își alege ca parteneri firme de producție din România, pentru că doar acestea pot accesa schema de ajutor de stat. După ce schema s-a mutat de la Comisia Națională de Prognoză (gestionarul schemei în primii 2 ani), la Ministerul Economiei, a apărut însă un blocaj în plățile către beneficiari. Printre victimele acestui blocaj s-a numărat și producția unui serial polițist suedez, în 6 episoade, intitulat „Box 21” , bazat pe un bestseller scris de Anders Roslund și Börge Hellström. Serialul a fost filmat la București timp de 46 de zile în aprilie-iulie 2019 și la Stockholm timp de 14 zile, potrivit reprezentanților companiei românești Seven Film Production Services SRL, implicată în proiect.
În baza schemei de ajutor de stat, Seven Film Production Services SRL a solicitat plata sumei de 3.260.126 lei, reprezentând 35% din totalul cheltuielilor eligibile în valoare de 9.314.648 lei, conform unui raport de audit depus cu acea ocazie. Cererea de plată formulată de către reclamantă a fost înregistrată la Ministerul Economiei sub numărul RG/MEAT/199654/17.09.2021. Ministerul Economiei nu și-a onorat însă obligațiile de plată, așa că Seven Film Production Services SRL a demarat o acțiune în justiție la începutul anului 2022. În urmă cu 2 ani, instanța de fond – Curtea de Apel București – a pronunțat o primă soluție în acest dosar:
- Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cererii pentru lipsa plângerii prealabile. Respinge ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Admite, în parte, cererea. Dispune obligarea pârâtei să soluţioneze cererea de plată formulată de către reclamantă, şi înregistrată la sediul pârâtei sub numărul RG/MEAT/199654/17.09.2021. Respinge, în rest, cererea ca neîntemeiată. În bata art 453 alin 1, coroborat cu art 451 alin 2 din Codul de procedură civilă, obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru şi suma de 4000 lei reprezentând onorariu de avocat redus. Cu recurs în 15 zile de la comunicare în ce priveşte soluţia în cauză. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 4.10.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Soluția a fost atacată cu recurs de către pârât așa că litigiul a ajuns în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, recent, au soluționat disputa definitiv:
- Detalii soluţie: Respinge excepţia lipsei de interes ca nefondată. Respinge recursul formulat de pârâţii Ministerul Culturii şi Oficiul de Film şi Investiţii Culturale împotriva sentinţei civile nr. 1683 din 4 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Obligă în solidar recurenţii-pârâţi Ministerul Culturii şi Oficiul de Film şi Investiţii Culturale la plata sumei de 8.287 lei către intimata-reclamantă Seven Film Production Services S.R.L., reprezentând cheltuieli de judecată în recurs. Definitivă. Pronunţată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
