La sfârșitul anului 2021, cetățeanul XXX, alias Arianul, a dat în judecată Primăria Capitalei și Fondul Monetar Internațional (FMI) cerând, pe calea ordonanței președințiale, ca instanța de judecată (Curtea de Apel București), să suspende şi, parţial, să anuleze contractul de parteneriat ce ar fi fost încheiat cu FMI, “de promovare a unor proiecte de finanțare privind funcţionarea instalațiilor de încălzire din cadrul administraţiei Primăria Municipiului Bucureşti”. Reclamantul a susținut, în cererea adresată instanței, că acel contract de parteneriat este “dreptul său de proprietate intelectuală şi de autor”, întrucât a solicitat de mai multe ori autorităţilor din România să demareze acele proiecte şi, în acest sens, a transmis, în data de 28.10.2021 Curţii de Apel București, o cerere cu privire la obligarea autorităţilor din România în a promova aceste proiecte.
După cum a consemnat rejust.ro, judecătorii Curții de Apel i-au adus la cunoştinţă reclamantului faptul că a formulat o cerere de ordonanţă preşedinţială, cerere care se judecă de urgenţă şi cu precădere, iar taxa judiciară de timbru se achită înainte de înaintarea cererii de chemare în judecată.
În ceea ce priveşte pe pârâtul Fondul Monetar Internaţional, instanța l-a întrebat pe reclamant să precizeze care este sediul la care această instituţie trebuie citată, dacă înţelege să se judece cu aceasta şi, totodată, dacă are cunoştinţă de imunitatea de jurisdicţie a acestui organism internaţional. Reclamantul a replicat că, atâta timp cât acest organism internaţional are sediul în România, înţelege să se judece cu Fondul Monetar Internaţional şi de asemenea, și cu Primăria Municipiului Bucureşti, cu sediul în Bd. Regina Elisabeta nr. 47, sector 5, Bucureşti.
Ar fi vrut să fie apărat de avocatul general de la Curtea de Justiție a UE
În fața instanței, reclamantul a mai spus că, pentru a-şi pregăti apărarea, dorește în primul rând să-l contacteze pe avocatul Michal Bobek de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, avocatul general de la CJUE, care poate ar fi interesat să-l reprezinte pro bono în România. Reclamantul a mai declarat instanței cu acel prilej că formulează și o cerere de ajutor public judiciar. La următorul termen de judecată instanța a decis însă să respingă cererea de ajutor public judiciar, ca neîntemeiată. Reclamantul a precizat apoi că nu doreşte să achite taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina acestuia. În 14 februarie 2022, judecătorii de la Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curții de Apel București au hotărât “să anuleze cererea de ordonanţă preşedinţială, ca netimbrată”. Soluția a fost însă atacată de reclamantul M.M., alias Arianul, cu recurs.
Joi, 29 septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt acestui proces:
- Detalii soluţie: Anulează recursul formulat de reclamantul M.M. împotriva Sentinţei civile nr. 245 din 14 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
