Nu a convins niciun judecător din 3 instanțe că Statul Român ar trebui să-i plătească daune pentru privarea nelegală de libertate de 483 zile

Exclusivitate

Arestat la cererea DNA

În mai 2015, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei anunțau într-un comunicat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

  • YASSIN MOHAMAD, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influenţă
  • TAHLI FADEL, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au susținut că în perioada octombrie 2014 – martie 2015, inculpatul Yassin Mohamad, în mod direct și prin intermediul inculpatului Tahli Fadel, a pretins de la doi denunțători suma de aproximativ 2.000.000 euro, prevalându-se de influența exercitată asupra organelor judiciare, în vederea desființării, pe cale extraordinară, a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare aplicate unui condamnat, și el denunțător în cauză, (era vorba de sirianul Omar Hayssam) cu consecința punerii în libertate a acestuia din urmă.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat în octombrie 2016 pe Mohamad Yassin şi Fadel Tahli la 3 ani închisoare cu suspendare, respectiv 2 ani şi 6 luni cu suspendare, însă Curtea de Apel Bucureşti a admis apelurile celor doi şi prin Decizia Penală nr. 1671/ 21.11.2017 definitivă, a dispus achitarea celor doi. Unul dintre judecătorii completului de la Curtea de Apel Bucureşti a făcut atunci opinie separată, în sensul menţinerii condamnărilor date de tribunal. Despre acest subiect, a scris Evenimentul Zilei aici.

Pretenții de 4,5 milioane lei

La 6 luni după achitare, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV – a Civilă, la data de 23.05.2018, având ca obiect „reparare prejudicii pentru eroare judiciară”, reclamantul Tahli Fadel solicită instanței, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 4.000.000 lei cu titlu de daune morale și de 500.000 lei cu titlu de daune materiale ce au fost provocate prin privarea nelegală de libertate  de 483 zile, în cursul procesului penal soluționat definitiv prin pronunțarea unei soluții de achitare. În cursul urmăririi penale, el a fost reținut la data de 02.04.2015 și ulterior arestat preventive până la data de 30.03.2016, când a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu. Astfel, în cursul procesului penal a fost supus măsurii privative de libertate pentru o perioadă de 363 de zile, în regim de detenție și încă 120 zile în regim de deținere la domiciliu.

Potrivit reclamantului, cuantumul daunelor morale și materiale era justificat de perioada foarte îndelungată a privării de libertate – de 483 de zile, care echivalează cu executarea unei pedepse grele, în regim de detenție, la Penitenciarul Rahova, în condiții de trai foarte grele, cu tratamente inumane și degradante aplicate pe toată durata respectivă. Reclamantul a mai învederat faptul că i-au afectate grav și iremediabil drepturile și libertățile fundamentale, prin provocarea unor grave suferințe fizice și psihice, ce ar trebui reparate prin acordarea unor juste despăgubiri.

Decizia instanței de fond

În decembrie 2018, Tribunalul București a respins cererea ca neîntemeiată. Judecătorul a apreciat că măsura preventivă a arestului, atât în regim de detenție cât și la domiciliu, a fost justificată de existența unei suspiciuni privind implicarea celor doi inculpați în activitatea infracțională cercetată, așa cum rezulta din probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății în fața primei instanțe, această suspiciune rezonabilă menținându-se până la finalizarea readministrării probelor în apel. Prin urmare, Curtea a reținut ca fiind legale și justificate măsurile preventive dispuse față de inculpați pe parcursul procesului penal, constatând de altfel că, și în apel, măsura controlului judiciar a fost menținută de instanța de control până la lămurirea completă a aspectelor legate de sinceritatea martorilor denunțători și de relația de dușmănie pe care aceștia o aveau cu unul dintre inculpați.

Magistratul a apreciat, potrivit motivării consemnate de rejust.ro, că analiza îndeplinirii condițiilor privind angajarea răspunderii civile delictuale a statului român pentru eroare judiciară nu poate porni decât de la considerentele intrate în autoritate de lucru judecat pentru instanța civilă, în ceea ce privește legalitatea măsurilor preventive dispuse pe durata derulării procesului penal în care a fost implicat reclamantul.

Pentru a obține o despăgubire integrală, justă și echitabilă, victima trebuia să facă dovada că prejudiciul suferit este consecința săvârșirii cu vinovăție a unei fapte ilicite de către persoana responsabilă. În lipsa dovedirii faptei ilicite a statului român prin prisma obligațiilor constituționale ale acestuia în materie de organizare a activității judiciare, judecătorul a explicat că nu va mai analiza condițiile impuse de lege în materia prejudiciului pretins creat și legătura de cauzalitate și în consecință, va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Apel și recurs

Nemulțumit de sentința Tribunalului București, Fadel Tahli o atacă la instanța superioară. În  septembrie 2020, Curtea de Apel București pronunță soluția sa în acest litigiu:

  • Solutia pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a III-a civilă. Pronunţarea deciziei se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 25.09.2020.

Fadel Tahli nu cedează și continuă procesul, care ajunge pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. În urmă cu câteva zile, instanța supremă a tranșat definitiv litigiul:

  • Detalii soluţie: Decizia nr. 855: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Tahli Fadel împotriva deciziei nr. 1058 din 25 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă.
spot_img

Articole recente

Cum s-a redus, la apel, de 4 ori cuantumul daunelor morale acordate unui funcționar al CJ Ialomița, achitat într-un dosar DNA

În februarie 2015, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie anunțau că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale...

Mai multe articole din aceeași categorie