Incupatul XXX a fost trimis în judecată în data de 6 octombrie 2022 sub aspectul săvârșirii infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. Inculpatul, în prezența avocatului ales, încheiase, cu o zi înainte, pe 5 octombrie 2022, un acord de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. Ultimul act material al infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a fost consemnat la data de 2 octombrie 2014, iar limitele pedepsei pentru care a fost sesizată instanța de judecată este de 2 și 7 ani închisoare, așa că termenul de prescripție era de 8 ani.
Acesta a fost contextul în care avocatul ales al inculpatului a apreciat că în cauză ar fi intervenit prescripția răspunderii penale la data de 2 octombrie 2022, având în vedere deciziile Curții Constituționale și hotărârea prealabilă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și aplicând legea penală mai favorabilă, care vreme de patru ani nu a prevăzut o cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Procurorul DNA, în schimb, considera că termenul de prescripție a răspunderii penale s-ar fi împlinit abia la data de 1 decembrie 2022, ulterior încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției.
În mai anul acesta instanța de fond – Tribunalul București – a decis să respingă acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 05.10.2022, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie între un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi inculpatul XXX, cercetat în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi să retrimită dosarul procurorului, deoarece soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nelegală.
Sentința a fost atacată cu apel de către DNA, iar la începutul acestei luni, Curtea de Apel București a tranșat definitiv procesul:
- Solutia pe scurt: DP 1737/A/ În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 667/F din data de 30.05.2023, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 27178/3/2022. În baza art. 275 alin. 3 Cod proc.pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 405 alin. 1 C.p.p., azi, 6.12.2023.
