Justnews.ro
De la Rovina la Londra

Rovina se află în așa-numitul “patrulater de aur”, centrul istoric al mineritului din România, unde se găsesc și Roșia Montană și Certej. Proiectul minier Rovina este derulat în România de SC SAMAX România S.R.L., cu sediul în localitatea Crişcior, judeţul Hunedoara, firma fiind o subsidiară a unei companii canadiene, Euro Sun Mining Inc. Luând cuvântul în septembrie 2020 la reuniunea Beaver Creek Precial Metals, desfășurată online din cauza crizei coronavirusului, CEO-ul Euro Sun Mining, Scott Moore, a declarat că firma pe care o conduce, listată deja la bursa canadiană – Toronto Stock Exchange (TSX), ar putea ajunge să fie listată pe piața principală a celei mai importante burse europene, London Stock Exchange (LSE), la începutul anului 2021.

  • “Lipsa companiilor miniere de pe LSE ar putea fi o oportunitate ideală pentru noi de a aduce un proiect european pe piața londoneză”- Scott Moore, CEO Euro Sun Mining Inc., pentru Mining-journal.com

Publicația Mining-journal.com scrie că după o ofertă publică inițială de 12 milioane de dolari, ce a fost supra-subscrisă ajungând la peste 22 milioane de dolari SUA și pe care a derulat-o și finalizat-o în primăvara lui 2020, Euro Sun Mining are acum 18 milioane de dolari în bancă – o sumă ce, Scott Moore a spus-o, ar putea determina compania să ia decizia de demarare a proiectului în primăvara anului 2021. Potrivit publicației miningsee.eu, printre companiile care s-au implicat în oferta lansată de EuroSun Mining se numără jucători mari din domeniul fondurilor de investiții precum Ruffer LLP (ce ar deține 9 % din EuroSun Mining), Franklin Templeton sau ASA Gold and Precious Metals. În concluzie, afacerea Rovina a stârnit și generează un interes aparte.

Afacerea pe scurt

Proiectul Rovina presupune exploatarea minereului de cupru cu conținut de aur din zăcămintele Rovina, Colnic şi V. Gârzii-Cireşata  și apoi prepararea minereului extras pentru a obține un concentrat minier cupro-aurifer. Minereul aur-cupru, de tipul porphyry copper, este mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare, ca în cazul minereurilor de aur-argint din proiectul Roșia Montană și nici amenajarea unor iazuri de decantare.

Conform datelor din studiul de fezabilitate, pentru primii 20 de ani ai proiectului minier (perioadă aferentă licenţei de exploatare aprobate prin HG 900/2018), activitatea de exploatare a zăcămintelor cupro-aurifere se va desfăşura în subteran (în mina Valea Gârzii-Cireşata) şi la suprafaţă (în carierele Rovina şi Colnic). Prepararea minereului se va face într-o uzină de preparare proprie, amplasată în interiorul perimetrului de exploatare. Cariera Colnic îşi încetează activitatea la sfârşitul anului 12, după ce va realiza o producţie totală de minereu de cca. 60 milioane tone. Cariera Rovina va realiza o producţie totală de minereu de cca. 36 milioane tone, în cei 20 de ani. Producţia de minereu realizată la mina V. Gârzii-Cireşata va avea o valoare constantă, de aproape 7 milioane tone anual, pe parcursul celor 20 de ani.

Resursele de exploatat sunt estimate la peste 5,4 miliarde de dolari iar statul român va încasa, din redevențele pe cupru și aur, cumulat, peste 300 de milioane de dolari în cei 20 de ani de exploatare. Valoarea medie anuală a redevenţei datorate bugetului de stat a fost calculată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale la 15,5 milioane de dolari. Rise Project a scris că geologii estimează că în cele trei perimetre care alcătuiesc exploatarea s-ar găsi o rezervă de aproximativ 180 de tone de aur și 400 de mii de tone de cupru. Alte surse spun că s-ar viza obținerea a  212 tone de aur și circa 700.000 de tone de cupru.

Proiectul minier mai prevede continuarea activităţii de exploatare a minei V. Gârzii-Cireşata şi a carierei Rovina şi după cei 20 de ani aferenţi licenţei de exploatare. Mina ar urma să funcţioneze până în anul 36 (numărând anii în continuarea licenţei de exploatare: 20+16=36), iar cariera Rovina până în anul 33.

Cine au fost nașii proiectului

În 2016, Rise Project a dezvăluit cine au fost personajele care s-au aflat în spatele punerii bazelor proiectului minier Rovina: miliardarul elvețian Jean Claude Gandur (care ar fi ieșit ulterior), directorul financiar Peter Lehner, geologii Dino Titaro și Alexandru Nicolici (fost director, înainte de 1989 al Întreprinderii Cuarț din Baia Mare și familiarizat cu mediul din România și industria extractivă).

  • “Noi nu avem nimic acum. Am băgat cam 100 de milioane în cercetare, dar proiectul (exploatarea Rovina – n.r.) nu este demarat. Am primit licența de exploatare de la ANRM, dar fără o Hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial, licența nu are nicio valoare” – Alexandru Nicolici pentru Rise Project în 2016
HG 900/2018: a 3-a oară a fost cu noroc

După ce a finalizat lucrările de explorare geologică a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul ROVINA, (Licenţa de explorare nr. 6386/2005), deținătoarea licenței – SAMAX Romania SRL – a beneficiat de prevederile art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (2) lit. a),din Legea minelor nr. 85/2003, respectiv a fost îndreptăţită să solicite concesiunea activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur din respectivul perimetru. Acest lucru se putea face doar printr-o Hotărâre de Guvern.

Nu mai puțin de 3 încercări au fost, la nivel guvernamental, până ce Hotărârea de Guvern, ce acorda în final licența de concesiune firmei SAMAX România SRL, să ajungă să fie publicată în Monitorul Oficial.

În iunie 2017, în plină criză guvernamentală generată de dorința lui Liviu Dragnea de a se descotorosi de premierul Sorin Grindeanu, proiectul de HG era redactat și programat să ajungă cândva pe masa Executivului.

Spre sfîrșitul lui 2017, proiectul ajunge din nou în atenția Executivului, de această dată condus de Mihai Tudose.

Nici atunci, nu a fost cu noroc: inițiatorul HG, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gigi Dragomir, intră la un moment dat în conflict cu premierul Mihai Tudose, care îl schimbă rapid din funcție. Nu pentru mult timp însă, în condițiile în care Gigi Dragomir era omul baronului de Neamț, Ionel Arsene, care era în relații foarte apropiate cu Liviu Dragnea. Ilegalitățile ce ar fi fost comise de omul lui Arsene la conducerea ANRM au fost consemnate abia în 2020, după înlăturarea PSD de la putere, de către Corpul de control al premierului, care a transmit Raportul întocmit procurorilor. Mai multe despre conflictul Tudose-Dragnea- Arsene-Dragomir de acum 3 ani, pe tema conducerii ANRM, a scris B1.ro aici

În ianuarie 2018, Tudose era zburat de la Palatul Victoria, unde aterizează Viorica Dăncilă.  În tot acest timp, proiectul HG-ului rămâne în circuitul de avizare. Rând pe rând, obiecțiunile transmise de Ministerul Mediului și cele ale Ministerului Justiției sunt soluționate.  Actul normativ HG 900/9.11.2018, a fost aprobat în ședința de Guvern din 9 noiembrie 2018, fără a figura inițial pe Ordinea de zi transmisă presei înaintea desfășurării reuniunii.

Hotărârea de Guvern, publicată în MO 970 din 16.11.2018, conţinea un singur articol ale cărui dispoziţii constau în aprobarea concesiunii activităţilor de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur  în perimetrul ROVINA, judeţul Hunedoara.

Două condiții în Nota de fundamentare a HG

În Nota de fundamentare a HG figurează două condiții impuse de Guvern titularului licenței proiectului Rovina:

  • Pe toată durata licenței, în zona de suprapunere a perimetrului de exploatare cu perimetrul de protecție hidrogeologică instituit pentru drenul de captare apă potabilă Criscior-Brad să nu se efectueze lucrări miniere sau alte lucrări de natură să diminueze protecția naturală a acviferului freatic. (condiţie impusă de Ministerul Apelor şi Pădurilor prin adresa nr. 7989/22.05.2018)
  • Impactul activităţii de exploatare ce constituie obiectul licenţei de concesiune, asupra speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate şi peisajelor, precum şi asupra factorilor de mediu, respectiv, aer, apă, sol şi comunităţii locale se va determina în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor cu respectarea dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv analiza impactului cumulat al proiectului de investiţii asupra ariilor naturale protejate cu care se suprapune/care pot fi afectate de către proiectul de act normativ, cu respectarea cerinţelor planului de management/planurilor de management al/ale ariilor naturale protejate respective”. (condiţie impusă de Ministerul Mediului prin adresa nr. 25510/TD/03.05.2018, înregistrată la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu nr. 5589/09.05.2018)
Ce spun locuitori ai zonei și ONG-urile de mediu

Înaintea aprobării HG 900/2018, în data de 26 iunie 2017, la sediul ANRM a avut loc dezbaterea publică cu privire la proiectul de HG privind aprobarea licenţei de concesiune, ca urmare a inițiativei unui ONG, Mining Watch Romania. Cine au fost persoanele/organizațiile interesate de acest proiect și care au participat la dezbaterea publică vedeți mai jos:

La dezbaterea de 3 ore, Oana Poenaru, reprezentanta Mining Watch, a spus că, dacă s-ar fi respectat Legea 52/2003, trebuia ca, alături de nota de fundamentare și proiectul de HG, să fie făcute publice atât expunerea de motive, cât și referatul de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus; ea mai solicita completarea Notei de fundamentare cu concluziile Studiului de fezabilitate, Studiului de sănătate si Studiului de mediu, precum și menționarea duratei de monitorizare post-închidere. La un an după dezbatere, pe varianta veche a site-ului ANRM, au fost postate următoarele documente:  Studiul de Impact asupra Mediului și Planul de refacere a mediului .Dacă aspectele legate de avantajele economico-sociale ale unei astfel de exploatări miniere sunt certe, noi vom evidenția doar partea negativă, respectiv câteva din dezavantajele pe care le presupune un asemenea proiect. Consultând documentele menționate mai sus, am aflat printre altele că:

  • în mod cert, calitatea aerului va fi afectată de activităţile care se vor desfăşura în perimetrul de exploatare Rovina.
  • oricât de severe vor fi măsurile de reducere a emisiilor atmosferice de pulberi este posibil să nu se poată asigura menţinerea unei calităţi corespunzătoare a aerului în zona gospodăriilor aflate la distanţe relativ mici faţă de căile industriale de transport auto şi faţă de carierele Rovina şi Colnic.
  • activităţile miniere din carierele Rovina şi Colnic şi activitatea de transport a minereului şi a sterilului vor genera un nivel semnificativ de zgomot şi de vibraţii care va putea afecta, peste limitele maxim admise, populaţia din partea de vest a localităţilor Rovina şi Merişor.
  • vor exista costuri asociate lucrărilor de refacere a mediului, care sunt estimate la 86.178.013 lei (aproape 20 milioane de euro).
  • din cauza emisiilor de pulberi, s-ar putea agrava starea de sănătate a unor grupuri de populaţie vulnerabil din imediata apropiere a activităţilor proiectului minier (ex. vârstnici, bolnavi cronici, etc);
  • forţa de muncă locală s-ar putea să nu se adapteze la standardele profesionale ale meseriilor solicitate de tehnologiile aplicate şi/ sau principiile şi procedurile de calitate ale proiectului minier.

Totuși, autorii studiilor menționate concluzionează că efectul majoritar al proiectului Rovina va fi unul pozitiv, de creştere a nivelului de trai al populaţiei, de stabilizare a acesteia şi de creştere economică locală şi microregională.

Stadiul actual al proiectului

Potrivit unei informări, SAMAX România SRL se află în prezent în plin proces de autorizare a PUZ (Plan Urbanistic Zonal), necesar pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor achiziționate.

După aprobarea PUZ, SAMAX Romania SRL va demara procedura de obținere a AC (Autorizația de Construire). Ca parte a procedurii de obținere a AC, SAMAX Romania SRL va efectua Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Se va elabora apoi un Raport privind Impactul asupra Mediului (RIM), care se va concentra pe evaluarea impactului asupra comunității si a mediului pe care proiectul îl poate avea, precum și pe identificarea măsurilor de evitare, reducere sau eliminare a acestui impact, în conformitate cu legislația existentă. Oricum, pentru demararea și continuarea proiectului va fi nevoie de bani. Mulți, foarte mulți bani, pe care firma-mamă, EuroSun Mining, speră să îi obțină din împrumuturi și de la acționari.

Mingea ajunge în terenul USR Plus și UDMR

În discuția pe care a avut-o cu jurnalistul publicației Mining-journal.com,  CEO-ul EuroSun Mining Inc, Scott Moore, a fost nevoit să explice de ce proiectul firmei pe care o conduce nu ar putea sfârși  precum cel de la Roșia Montană, respectiv în fața Curții Internaționale de Arbitraj de la Washington (ICSID), unde României îi sunt solicitate despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari:

  • “în primul rând, Euro Sun nu va folosi cianură în procesare și va folosi steril uscat”
  • „nu trebuie să mutăm niciun oraș; Gabriel Resources trebuia să mute o localitatea mare și cimitirele asociate, ceea ce nu este niciodată bine în religia ortodoxă”
  • „Roșia Montană este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO pentru ruinele romane și noi avem deja certificatul de descărcare arheologică”
  • „guvernul a spus că, în pofida faptului că proiectul Rovina are aceeași dimensiune ca Roșia Montană, puteți merge mai departe”
  • „toate aspectele care au fost negative pentru Gabriel Resources nu sunt la fel pentru Rovina”

CEO-ul EuroSun Mining Inc, Scott Moore, a mai spus un lucru important: „totul se face acum la nivel de județ, deci nu se face la București, se face cu arhitectul șef și cu comitetul tehnic de la județ”. Prin urmare, lucrurile ar putea să se miște mai repede.

Avizele legate de mediu, care mai sunt de luat, țin de Agenția pentru Protecția Mediului(APM) Hunedoara. Potrivit publicației Adevărul, la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) ar putea ajunge un reprezentant al USR-Plus. Ministerul Mediului este, în schimb, la reprezentantul UDMR, Barna Tanczos. De modul în care vor ști reprezentanții USR-Plus și UDMR să gestioneze proiectul celui de-al doilea zăcământ aurifer din România, după Roșia Montană, depinde și felul în care se va sfârși: dacă va fi prost derulat, în justiție, la Washington, la ICSID, cu solicitări de despăgubiri de miliarde de dolari, sau, dacă va fi bine gestionat, cu beneficii economice considerabile pentru toți cei implicați (inclusiv pentru România).

 

foto: pixabay.com / mina de aur Veladero

Alte articole