Ministerul Public și-a exprimat punctul de vedere într-o problemă de drept legată de retrocedarea unor bunuri ce au aparținut cultelor religioase din România

Exclusivitate

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –  și-a exprimat recent punctul său de vedere în problema de drept ce formează obiectul dosarului nr. 975/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, privind: „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri ce au aparținut cultelor religioase din România, în sensul de a se stabili dacă se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989”, cu termen pentru depunerea raportului la data de 03.06.2023 şi cu termen de judecată la data de 17.06.2023.

Potrivit actului de sesizare, recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în urma verificării jurisprudenţei, s-a constatat că în această problemă de drept s-au conturat două opinii:

I. Astfel, într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a reţinut interpretarea potrivit căreia dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989. În argumentarea acestei opinii, s-a arătat că dispozițiile analizate sunt de natură a crea fără o justificare rezonabilă, o diferenţă de tratament între titularii cererilor de retrocedare ale imobilelor înstrăinate legal anterior datei menţionate, constituind, în cazul acestora din urmă, o veritabilă ingerinţă în dreptul de proprietate ocrotit prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

II. În cea de-a doua orientare jurisprudenţială, s-a reținut că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 nu se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989, întrucât instanțele naționale nu pot înlătura de la aplicare o normă de drept pe motiv că instituie o discriminare între diferite situații, acesta fiind doar rolul Curții Constituționale. S-a apreciat că nu se poate reține o încălcare a dreptului de proprietate în condițiile în care art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale protejează un drept de proprietate actual sau cel puțin speranțe legitime de restituire a unor bunuri.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Alex Florența, apreciază ca fiind în spiritul și litera legii a doua orientare jurisprudențială, conform căreia dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 nu se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989. În consecință, Ministerul Public solicită admiterea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată.

spot_img

Articole recente

Curtea de Apel București acceptă un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de DNA, ce fusese respins de instanța de fond

În februarie anul acesta, procurori de la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției au înaintat Tribunalului Bucureşti acordul de recunoaştere...

Mai multe articole din aceeași categorie