Ministerul Justiției vrea o nouă lege pentru grefierii și personalul tehnic din instanțe

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Dezbaterea publică va fi organizată de Ministerul Justiției în următoarele modalități:

• Consultare scrisă;
• Întâlniri de lucru/dezbateri.

Calendarul dezbaterii publice este următorul:

Etapa 1

Durata: 25.11.2020-31.01.2021

25. Consultare scrisă: 25.11.2020-11.12.2020;
    b. Întâlniri: 14.12.2020-31.12.2020;
    c. Analiza propunerilor, revizuirea proiectelor: 04.01.2021-până cel târziu 31.01.2021.

Etapa 2

Durata:

1. Consultare scrisă: data publicării textelor revizuite în urma Etapei 1 de consultare, cel târziu 1.02.2021-14.02.2021;
   b. Întâlniri: 15.02.2021 – 1.03.2021;
   c. Analiza propunerilor, revizuirea proiectelor: 1.03.2021-30.03.2021.

În Expunerea de Motive se arată că Aplicarea dispoziţiilor Legii nr.567/2004 a relevat o serie de aspecte a căror modificare apare necesară pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului judiciar. Intervenţia legislativă cuprinsă în prezentul proiect are în vedere aspecte multiple, rezultate atât din atribuțiile și responsabilitățile diferite ale funcțiilor pe care le regăsim în cadrul acestei categorii profesionale, cât și din raportarea la importanța activității desfășurate de această categorie profesională, care, în ultimii ani, a cunoscut o creștere substanțială a atribuțiilor și responsabilităților, fără transpunerea, însă, în plan legislativ a acestora.

Intervenţia legislativă cuprinsă în prezentul proiect se axează pe şase dimensiuni principale:

1. Reorganizarea personalului care funcţionează în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, sporirea rolului acestei categorii de personal – fapt evidenţiat inclusiv prin redenumirea acestei categorii profesionale – și înființarea unor noi funcții care alcătuiesc corpul profesional al grefierilor; această reorganizare are la bază faptul că personalul de specialitate judiciară – grefierul – contribuie efectiv la înfăptuirea actului de justiție, fiind implicat direct, alături de judecători și procurori în desfășurarea procesului de judecată și a anchetelor penale, dar şi în desfăşurarea celorlalte activităţi competentare actului de justiţie propriu-zis; totodată, personalul care ocupă alte funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea constituie un real sprijin pentru judecători, procurori și grefieri, munca acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești şi a parchetelor de pe lângă acestea. Pe de altă parte, s-a urmărit creșterea gradului de profesionalizare a categoriei personalului de specialitate judiciară, prin impunerea printre alte condiții de recrutare a deținerii unei diplome de licență în specialitatea drept.

5. Clarificarea modului de recrutare și gestionare a carierei acestei categorii profesionale, în sensul partajării competențelor între Ministerul Justiției, Școala Națională de Grefieri și curțile de apel, respectiv parchetele de pe lângă acestea, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casație și Justiție.
6. Trecerea Școlii Naționale de Grefieri în coordonarea Ministerului Justiției și sporirea gradului de autonomie al acestei instituții.
7. Implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curţii Constituţionale, inclusiv ale considerentelor acestora. Astfel, prin Decizia nr. 121/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituționalitate a art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și a constatat că dispoziţiile acestea sunt neconstituționale. Prin decizia menționată, Curtea Constituțională a reţinut că “faptul că legea organică privind statutul judecătorilor şi procurorilor – Legea nr. 303/2004 – nu prevede aspecte esenţiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele şi probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe şi contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi organizarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, „pentru respectarea prevederilor constituţionale, legiuitorul trebuie să completeze dispoziţiile Legii nr. 303/2004 nu numai cu aspectele esenţiale ale concursului de admitere în magistratură, organizat potrivit art. 33 din lege, ci şi cu aspectele esenţiale ce ţin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror prin celelalte modalităţi de admitere în magistratură. Astfel, Curtea reţine că şi în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe”. Aceleași argumente sunt valabile și pentru concursurile care gestionează cariera personalului auxiliar de specialitate, astfel încât s-a impus preluarea în proiectul de lege a aspectelor esențiale, cum sunt, de exemplu condiţiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, precum și modalitatea de stabilire a rezultatelor. Totodată, prin proiect a fost regândită instituţia suspendării din funcţie în raport de prevederile Deciziei Curții Constituționale nr.270/2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 420 din 12 iunie 2015. S-a reținut neconstituționalitatea actualelor prevederi legale nu numai din perspectiva neaplicării interdicțiilor și incompatibilităților pe perioada suspendării din funcție, ci și din perspectiva armonizării legislației aplicabile grefierilor cu legislația aplicabilă magistraților.
8. Preluarea, precum și actualizarea reglementării-cadru din Legea nr. 567/2004 (propusă a fi abrogată), a dispozițiilor referitoare la statutul personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC şi al laboratoarelor interjudeţene, care normează şi actualmente aspecte precum: principiile exercitării profesiei de expert criminalist, incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile personalului din cadrul INEC, modul de recrutare sau drepturile şi îndatoririle pentru această categorie profesională.
9. Intervenții cu caracter de noutate, punctuale, pe anumite aspecte care generează nemulţumiri sau disfuncţionalităţi, în special în ceea ce priveşte drepturile acordate categoriilor profesionale mai sus-menționate, în comparaţie cu cele acordate magistraţilor, corelarea textelor, a termenelor, a procedurilor sau clarificarea unor dispoziţii legale contradictorii şi sistematizarea textelor.

Prin proiect se propune:

• eliminarea sintagmei ”auxiliar”, atât din titlul acestui act normativ, cât şi din toate dispoziţiile cuprinse în acesta, termenul fiind unul nepotrivit, având în vedere îndeosebi pregătirea eminamente juridică, precum şi caracteristicile activității profesionale a acestei categorii profesionale (care îşi desfășoară activitatea în mod direct împreună cu judecătorii şi/sau procurorii). Astfel, propunem ca prezenta lege să reglementeze personalul de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
• clasificarea categoriilor profesionale astfel:
• personal de specialitate judiciară: grefieri judiciari, grefieri documentarişti, grefieri de şedinţă şi   grefieri principali;
• personal de asistenţă: grefieri şi agenţi procedurali;
• personal tehnic: specialişti IT, specialiști criminaliști și tehnicieni criminalişti;
• personal administrativ: șoferi.
• Introducerea unei noi categorii profesionale la instanţe – grefierul judiciar care este privit în actualul proiect ca un asistent al judecătorului, acesta fiind situat deasupra grefierului de şedinţă. Având în vedere condiţiile de recrutare ale grefierului judiciar, prin proiect se propune ca sarcinile ce pot fi îndeplinite de acesta să fie circumscrise la două domenii de activitate:

• preluarea de sarcini de la judecător a activităților specifice activităţii de judecată (în primă instanţă; în căile de atac; în faza pregătirii următoarelor termene de judecată; după finalizarea dezbaterilor);
• preluarea de sarcini de la judecător, altele decât cele specifice activităţii de judecată, având în vedere faptul că judecătorii îndeplinesc în calitate de judecători delegați sau desemnați și alte atribuții, altele decât cele specifice activității de judecată, sarcini stabilite anual de către preşedintele instanţei.
• introducerea unei noi categorii profesionale la parchete- grefierul principal – corespondentul grefierului judiciar. Au fost în vedere atribuţii care să contribuire la degrevarea procurorilor de anumite activităţi care nu sunt specifice activităţii de urmărire penală, pe de o parte, iar pe de altă parte, susţinerea procurorului în activitatea specifică de urmărire penală, respectiv în activitatea judiciară.
• reaşezarea atribuţiilor funcţiei de grefier de şedinţă în scopul utilizării eficiente a resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi stabilirea neechivocă a sarcinilor fiecărei categorii de personal, inclusiv partajarea competenţelor în raport cu o parte din atribuţiile stabilite în sarcina grefierului judiciar;
• unificarea modului de recrutare și gestionare a carierei acestei categorii profesionale; pentru similitudine cu proiectul de lege privind statutul magistraţilor(afișat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției) proiectul propune ca Ministerul Justiției să gestioneze comisia de organizare a concursului pentru ocuparea posturilor de grefier judiciar, iar comisia de elaborare subiecte şi de contestaţii să fie numite de Şcoala Naţională de Grefieri. Totodată, concursul de admitere la Școala Națională de Grefieri, prin care se recrutează celelalte categorii aparţinând personalului de specialitate judiciară (grefieri de şedinţă, grefieri documentarişti, grefieri principali) a trecut în gestionarea acestei instituţii, atât sub aspectul organizării, cât şi sub aspectul desemnării comisiilor de concurs. Pentru celelalte concursuri, respectiv pentru categoriile de personal de asistenţă, personal tehnic şi personal administrativ (şoferi), acestea se desfăşoară descentralizat, la nivelul curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi  Justiţie, Direcţiei Naţională Anticorupţie şi Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
• trecerea Școlii Naţionale de Grefieri în coordonarea Ministerului Justiţiei, însă cu sporirea gradului de autonomie a acestei instituţii; astfel, spre deosebire de reglementarea actuală, care presupune implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în numirea comisiilor de concurs, concursul pentru numirea grefierilor de şedinţă, a grefierilor documentarişti şi a grefierilor principali este organizat şi desfăşurat exclusiv de către această instituţie; de asemenea, s-au prevăzut regulile esenţiale de procedură, respectiv criteriile de selecţie ale directorului, respectiv a directorilor adjuncţi ai SNG, similar procedurii de selecţie a directorului şi directorilor adjuncţi ai INM, preluându-se propunerea ca un director adjunct să provină din cadrul personalului de instruire care au calitatea de grefieri;
• aprobarea Regulamentelor prevăzute de prezenta lege cu privire la recrutarea personalului de specialitate judiciară precum și a celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Serviciului Personal de Specialitate Judiciară al Instanţelor Judecătoreşti, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri;
• modificarea legislației referitoare la organizarea concursurilor și a examenelor de promovare, în acord cu noile funcții înființate precum și cu practica recentă a instanţei române de contencios constituţional în această materie prin preluarea la nivel de lege a dispoziţiilor esenţiale privind constituirea comisiilor de concurs de admitere în profesie, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare probelor; la rang de lege au fost ridicate şi prevederile din regulamente referitoare la concursurile de promovare în funcţie sau în funcţii de conducere, precum şi procedura de evaluare a activităţii profesionale;
• introducerea, şi pentru personalul de specialitate judiciară, a obligaţiei depunerii jurământului înainte de începerea exercitării funcţiei, după modelul magistraţilor;
• includerea obligaţiei testării psihologice periodice a tuturor categoriilor de personal;
• modificarea ţinutei vestimentare în vederea eliminării discrepanţelor între grefierii de şedinţă şi magistraţi, respectiv avocaţi sau consilieri juridici, după cum urmează: robă neagră și bavetă bleu;
• introducerea obligativității studiilor superioare juridice pentru numirea în una din cele patru funcţii din cadrul personalului de specialitate judiciară;
• introducerea obligativității restituirii indemnizaţiei şi a cheltuielilor de şcolarizare de către un cursant al Şcolii Naţionale de Grefieri care nu promovează examenul de absolvire nici în a doua sesiune organizată în acest sens, similar prevederilor în vigoare aplicabile auditorilor de justiţie din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii; această obligație incumbă și cursanților care renunță, din motive imputabile, la cursuri înainte de absolvire, proporțional cu perioada în care au avut calitatea de cursant;
• introducerea prevederii potrivit căreia cursanţii Școlii Naționale de Grefieri au obligativitatea susţinerii unui test psihologic, urmând ca examenul de absolvire să fie susţinut doar de cei care au promovat această evaluare ;
• înființarea funcției de specialist criminalist în cadrul parchetelor în vederea asigurării cadrului legislativ şi organizatoric necesar efectuării activitatilor criminalistice la nivelul standardelor europene de calitate, aplicabile şi impuse  în statele membre ale reţelei ENFSI; de altfel, înființarea acestui funcții la nivelul parchetelor este justificată și de menţinerea unui nivel de pregătire profesională adecvat  al personalului de specialitate criminalistică din cadrul parchetelor;
• constituirea unui fond de rezervă pentru posturile de personal de specialitate judiciară și a personalului care ocupă alte funcții de specialitate, întrucât, actualmente, nu există un fond de rezervă (așa cum există pentru magistrați); trebuie specificat că instanțele judecătorești și parchetele trebuie să aibă, mereu, la dispoziție posturi vacante – funcții de execuție, în vederea încadrării grefierilor ce revin pe posturi sau care optează pentru continuarea activității la o instanță sau un parchet la care au dreptul să funcționeze, potrivit legii, ținând seama și de faptul că, la concursurile de promovare în funcții de conducere, se poate înscrie orice grefier care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, indiferent că își desfășoară sau nu activitatea în cadrul instanței judecătorești sau parchetului la care se află postul de conducere pentru care concurează;
• acordarea unor drepturi suplimentare, corelativ cu menținerea celor prevăzute de de legislația în vigoare (plata orelor suplimentare, acordarea a 35 de zile de concediu de odihnă în loc de 30, similar cu magistraţii, decontarea a trei călătorii anuale dus-întors, acordarea drepturilor în privinţa persoanelor detaşate similar cu cele acordate în prezent magistraţilor, dreptul la acordarea de despăgubiri în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile sale, ale soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinerea sa sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea sau păstrarea dreptului la decontarea chiriei, păstrarea dreptului la grevă, cu completarea cadrului legal în această materie, păstrarea dreptului la locuinţă de serviciu), reglementări care au la bază intenția de recompensare a personalului pentru munca desfășurată în acest domeniu, precum şi încurajarea și obținerea, în cadrul sistemului judiciar, a stabilității personalului angajat, pentru ca, în final actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune;
• modificarea dispozițiilor referitoare la actualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază această categorie profesională, acordarea unei pensii speciale de invaliditate pentru personalul anterior menționat care și-a pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, precum și acordarea unei pensii de urmaş în situaţia decesului titularului, similar prevederilor aplicabile magistraţilor, justificate de importanța și natura activității depuse de către această categorie de personal (nu trebuie omis aspectul că grefierii au instituite prin lege aceleași incompatibilități și interdicții ca și magistrații). Astfel, prin prisma acestor interdicții, coroborate cu celelalte constrângeri firești ale profesiei (obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea lucrărilor, depunerea anuală a declarațiilor de avere și interese, respectarea dispozițiilor codului deontologic al profesiei etc), reglementarea acestor drepturi sunt măsuri justificate. Prin acordarea acestor drepturi se intenționează, pe de o parte, recompensarea stabilității persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, încurajarea și obținerea, în cadrul sistemului judiciar, a stabilității personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat, integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională, justiției.
• înființarea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, a Ordinului Grefierilor din România, instituţie cu personalitate juridică, autoritate competentă în gestionarea activităţii şi carierei profesionale a personalului de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, similar modului de organizare reglementat în cazul altor profesii, atât la nivel național, cât și european;
• reglementarea răspunderii disciplinare a personalului din cadrul INEC, a regimului juridic aplicabil în cazul suspendării sau, după caz, al eliberării din funcţie, a promovării în grade profesionale ori al accesului la funcţii de conducere, precum şi a formării profesionale continue a acestuia;
• consacrarea independenţei personalului din cadrul INEC în formularea opiniilor exprimate în conţinutul raportului de expertiză, a obiectivităţii şi imparţialităţii, precum şi a obligativităţii respectării limitelor competenţelor atribuite, garanţii pentru creşterea calitativă a activităţii efectuate de această categorie de personal;
• reglementarea dispozițiilor privind condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru înscrierea la examenul pentru dobândirea de personal în cadrul INEC, formarea profesională continuă care trebuie urmată de personalul din cadrul INEC, precum şi modalitatea de evaluare profesională a acestui personal (cu prevederea, cu caracter de noutate, la nivel primar, a criteriilor de evaluare), elemente care conduc la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei activităţii acestei categorii de personal și, pe cale de consecinţă, la mai buna înfăptuire a actului de justiție;
• având în vedere practica recentă a instanţei române de contencios constituţional, proiectul reglementează şi elementele esenţiale referitoare condiţiile de participare la concursurile/examenele de recrutare şi promovare în cadrul INEC, regulile generale privind constituirea comisiilor, tipul etapelor şi probelor de concurs sau modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe;
• reglementarea regimului juridic al răspunderii disciplinare al personalului din cadrul INEC.

Proiectul de lege poate fi vizualizat aici.