Știri Exclusive

Ministerul Justiției va organiza o dezbatere publică legată de proiectul desființării Secției Speciale ( SIIJ)

Ministerul Justiției va organiza o dezbatere publică privind proiectul desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, iar data acestei dezbateri va fi anunțată săptămâna viitoare. Ministerul Justiției precizează, într-un anunț postat pe site-ul instituției, joi, 11 iunie, că primește în continuare propuneri, sugestii și opinii cu privire la Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Ministerul Justiției a publicat pentru prima dată acest proiect legislativ pe data de 4 februarie. A urmat apoi un anunț privind dezbaterea publică, programată pentru 24 februarie. La solicitarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ministerul Justiției a anulat dezbaterea, invocând necesitatea învestirii unui nou guvern ( cabinetul Orban tocmai fusese demis de către Parlament prin moțiune de cenzură).

Prin proiectul de lege al MJ se propune desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, se propune abrogarea secțiunii care privește organizarea, funcționarea și competența acestei secții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și instituirea unor dispoziții tranzitorii referitoare la situația personalului și a dosarelor aflate pe rolul Secției la data intrării în vigoare a acestei legi.

Ce se va întâmpla cu dosarele aflate la SIIJ

Cauzele aflate pe rolul Secției la data intrării în vigoare a legii, precum și dosarele soluționate, aflate în arhiva Secției la această dată, se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente potrivit legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a legii, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.

Pentru respectarea principiului subordonării ierarhice a procurorilor în cadrul Ministerului Public proiectul prevede (art. 1 alin. 5) că soluțiile dispuse de procurorii Secției, care anterior intrării în vigoare a legii nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al PÎCCJ, regula fiind incidentă atât în cazul controlului exercitat din oficiu, cât și în cazul controlului exercitat la sesizare (plângere).

Pentru aceleași rațiuni proiectul prevede (art. 1 alin. 6) că actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele aflate în curs de soluționare, care anterior intrării în vigoare a legii nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al PÎCCJ (din oficiu sau, după caz, la sesizare).

Actele și măsurile ce vor fi efectuate după desființarea Secției (de către procurorii parchetelor competente care vor prelua aceste cauze)  vor fi supuse controlului ierarhic potrivit regulilor stabilite în Codul de procedură penală (exercitat de conducătorul parchetului sau, dacă acesta le-a efectuat, de procurorul ierarhic superior), motiv pentru care proiectul nu cuprinde reguli cu privire la acestea.

Începând cu data desființării Secției, reprezentarea Ministerului Public în cauzele preluate de la Secție va fi asigurată de procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune altfel. De asemenea, pentru respectarea principiului subordonării ierarhice, căile de atac exercitate de Secție vor putea fi retrase numai de procurorul general al PÎCCJ (art. 1 alin. 8).

Ce se va întâmpla cu personalul SIIJ

Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind  redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități. Procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul șef adjunct, revin la parchetele de unde provin.

De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi din cadrul Secției îi încetează detașarea începând cu data desființării acesteia.

Cum vor fi protejați magistrații împotriva presiunilor

În scopul asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care  aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune.

Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv.  În acest sens, proiectul de lege prevede următoarele soluții:

– punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

– trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului;

– Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu;

– în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă;

– dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.