Ministerul Justiției a anunțat vineri, 2 februarie 2024, că supune dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, însoţit de Expunerea de motive.
Printre schimbările preconizate se numără:
În materia acordării la cerere a cetățeniei române, la articolul 8 alin. (1) lit. a), se înlocuiește cerința impusă persoanei care solicită acordarea cetățeniei române de a avea domiciliul, în condițiile legii, pe teritoriul României, cu aceea de a locui, în condițiile legii, pe teritoriul României.
În materia acordării cetăţeniei pe bază de şedere, se propune ca termenele legale de şedere să fie reduse la jumătate în următoarele situații:
- a) solicitantul s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia, în condițiile legii, pe teritoriul României;
- b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
- c) solicitantul a dobândit o formă de protecție internațională potrivit prevederilor legale în vigoare și face dovada participării active la viaţa economică, socială şi culturală a societății româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de legislația în vigoare.
Cazurile în care solicitantul nu trebuie să facă dovada cunoașterii limbii române, în modalitățile prevăzute de lege, sunt reglementate expres şi limitativ prin proiectul de lege.
Proiectul stabilește măsuri complementare necesare pentru asigurarea integrității procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române, în scopul eliminării riscurilor reprezentate de situațiile care ar putea duce la dobândirea în mod fraudulos a cetățeniei române.
În scopul creşterii transparenţei şi predictibilităţii procedurii administrative de acordare a cetățeniei române, proiectul stabileşte înregistrarea audio – video a interviului de verificare a cunoașterii limbii române și a ceremoniei depunerii jurământului de credință.
Proiectul impune principiul soluționării cererilor privind acordarea și redobândirea cetățeniei române în ordinea cronologică a depunerii acestora și reglementarea strictă a situațiilor de excepție, de soluționare prioritară, în situații temeinic justificate exclusiv de considerente obiective, astfel încât să fie eliminat riscul posibilei prioritizări arbitrare.
Proiectul prevede completarea cadrului legal – inclusiv în materia documentelor de călătorie şi a actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi în alte domenii – din perspectiva introducerii verificărilor biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric, înainte de a li se acorda cetățenia română şi, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc.
Proiectul prevede modificarea unor dispoziții care au ca efect pierderea cetățeniei române de către minorul cetăţean român adoptat de un cetăţean străin, proiectul stabilind, în scopul asigurării certitudinii legăturii de cetățenie, faptul că pierderea cetățeniei de către cel adoptat are loc doar dacă adoptatorii sau, după caz, adoptatorul solicită în mod expres aceasta, iar adoptatul dobândește cetăţenia adoptatorului în condițiile prevăzute de legea străină, precum și faptul că data pierderii cetățeniei române în aceste condiții este data aprobării cererii adoptatorilor sau, după caz, a adoptatorului.
