Ministerul Justiției vrea să consolideze cooperarea cu Parchetul European (EPPO) , condus de Laura Codruța Kovesi
Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO). Proiectul de lege, expunerea de motive și Regulamentul EPPO pot fi vizualizate pe site-ul ministerului
De ce se impune acest act normativ
La data de 20 noiembrie 2017 a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), (în continuare Regulamentul). România este unul dintre statele membre inițiatoare ale acestei forme de cooperare consolidată a statelor membre. În consecință se impune elaborarea unui alt act normativ complex, care să instituie măsuri de coroborare a dispozițiilor Regulamentului cu normele interne cum ar fi cele în materie procesual penală, ori cele de cooperare internațională în materie penală, etc.
În urma analizei Regulamentului în cadrul grupului de lucru, a rezultat atât necesitatea unor intervenții legislative de sine stătătoare, cât și de completare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, dar și de modificare a unor legi speciale care privesc autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, toate grupate în cadrul noului proiect de lege.
Activitatea de sprijin a EPPO, în sarcina fiecări țări
Regulamentul EPPO nu conține referiri la modul în care ar trebui organizată activitatea de asistență și sprijin pentru Parchetul European din partea autorităților statelor ce participă la cooperarea consolidată, lăsând, prin urmare, în sarcina statelor membre să se organizeze, cum apreciază, prin raportare la specificul sistemelor lor de drept.
Sprijin activ din partea mai multor instituții românești
Pentru aceste considerente, proiectul propune un articol distinct, art.15, care să precizeze fără echivoc faptul că activitatea desfășurată de Parchetul European în România beneficiază de sprijinul activ al tuturor autorităților naționale competente potrivit Regulamentului EPPO, în special al organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau din cadrul Ministerului Public, Departamentului pentru luptă antifraudă, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, autorităţilor de gestionare a fondurilor europene şi altor instituţii cu atribuţii în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România; Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice, etc. Din dispoziția oricărui procuror european delegat, orice autoritate naţională competentă, potrivit Regulamentului EPPO, pune la dispoziție acestuia, în mod direct şi imediat, mijloace adecvate materiale sau umane, pentru desfăşurarea activităţii. În urma analizării posibilelor variante de organizare a sprijinului necesar desfăşurării în concret a activităţii Parchetului European în România, s-a concluzionat ca fiind necesară şi crearea unei structuri de sprijin în acest sens.
În DNA, se va crea o Structură de sprijin a procurorilor europeni delegați în Romania
Astfel, prin proiect se propune înființarea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a Structurii de sprijin a procurorilor europeni delegați în Romania, compusă din personal auxiliar de specialitate condus de un grefier-șef, care să funcționeze cu un număr maxim de 10 posturi. Se prevede că DNA va asigura personalul suport pentru activitatea zilnică a procurorilor europeni delegați. Potrivit Regulamentului, toate autoritățile naționale sunt obligate să asigure sprijin Parchetului European, însă tipul de sprijin diferă, fiind unul cu caracter permanent – prin intermediul Structurii de sprijin, respectiv unul cu caracter punctual, în funcţie de nevoile concrete în cadrul unui dosar, în ceea ce priveşte toate celelalte autorităţi. Numărul maxim de posturi va putea fi suplimentat, ulterior, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de nevoile concrete în desfășurarea activității procurorilor europeni delegați în România.
Totodată, se prevede obligația tuturor structurilor de parchet din România de a pune la dispoziție procurorilor europeni delegați, ofițeri de poliție judiciară, specialiști și logistică necesară desfășurării optime a activităților de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor date de lege în competenţa Parchetului European. Această obligație incumbă oricărei structuri, fie generală, fie specială, de parchet sau de poliție.
Procurorii europeni delegați rămân încadrați pe schema de personal a parchetului de unde provin, urmând a-și desfășura activitatea în cadrul Structurii de sprijin creată în cadrul DNA. La expirarea mandatului de procuror european delegat, aceștia revin la parchetul de unde provin, redobândindu-și drepturile salariale avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării în timpul desfăşurării activităţii ca procurori europeni delegați.
Plătiți și din bani europeni
Procurorii europeni delegați sunt remunerați, potrivit Regulamentului EPPO, de către Parchetul European pe durata desfășurării activității în această calitate, cu mențiunea că drepturile salariale ale procurorului european delegat nu pot fi mai mici decât cele la care are dreptul ca procuror național, inclusiv cele obținute urmare promovării în grad profesional, diferenţa urmând a fi asigurată, de asemenea, de către Parchetul European.
Contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate vor fi plătite de statul român la nivelul remunerației primite de procurorul european delegat din partea Parchetului European.
Celelalte drepturi de care beneficiază sau ar putea beneficia procurorul european delegat în calitate de procuror național, cu excepția salariului, se acordă și se plătesc de parchetul de la care provine procurorul. Structura de resurse umane a parchetului de unde provine procurorul european delegat va asigura efectuarea demersurilor specifice atât pentru asigurarea plății în țară a contribuțiilor sociale obligatorii, cât și pentru asigurarea de către Parchetul European a remunerației cel puțin la nivelul celei primite ca procuror național, prin transmiterea tuturor informațiilor necesare în acest scop către Parchetul European, demers necesar a se efectua pe toată durata desfăşurării activităţii în această calitate.
