Milițianului-torționar Tudor Stănică i-a fost acceptată din nou cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani, primite pentru ordonarea uciderii dizidentului Gheorghe Ursu

Curtea de Apel București a admis din nou cererea de întrerupere a executării pedepsei depusă pe numele fostului colonel de miliție Tudor Stănică, cel care a ordonat uciderea în bătaie a dizidentului Gheorghe Ursu.

• Solutia pe scurt: SP.5/F/În baza art. 592 şi art. 593 Cod procedură penală rap. la art. 589 alin. 1 lit. a Cod procedură penală admite cererea formulată de petentul-condamnat Tudor Stănică. Dispune prelungirea întreruperii executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicate condamnatului prin sentinţa penală nr. 49/14.07.2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 4403/2003 a Curţii Supreme de Justiţie, pe o durată de 1 an, începând cu data de 12 aprilie 2022 (dată la care expiră întreruperea executării pedepsei dispusă anterior prin sentinţa penală nr. 15/F/26.01.2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală). În baza art. 590 alin. 1 Cod procedură penală, dispune ca pe durata întreruperii executării pedepsei condamnatul să respecte următoarele obligaţii:
• să nu depăşească teritoriul României; – să ia legătura cu organul de poliţie în a cărui rază teritorială domiciliază în trei zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri pentru a fi luat în evidenţă şi a stabili mijlocul de comunicare permanentă, precum şi să se prezinte la instanţa de executare ori de câte ori este chemat;
• să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei – Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală;
• să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
• să se prezinte de îndată la unitatea sanitară la care urmează să facă tratamentul.
• Atrage atenţia petentului-condamnat că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor stabilite se va dispune revocarea întreruperii executării pedepsei. Hotărârea se comunică organelor prevăzute la art. 591 alin. 3 Cod procedură penală. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată prin punerea minutei la dispoziția petentului condamnat și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 13.01.2022.

De la condamnarea sa în 2003 (când a primit o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, care însă a fost redusă la jumătate în baza decretului ceaușist de grațiere din 1988), torționarul Tudor Stănică a executat doar un an și jumătate de pușcărie, fiindcă a beneficiat de clemența judecătorilor, care amână executarea pedepsei în fiecare an. Publicația Libertatea a dezvăluit că torționarul comunist suferă de mai mulți ani de o serie de boli grave.

A fost cel care a ordonat uciderea în bătaie a lui Gheorghe Ursu

Potrivit deciziei de condamnare din 2003, în anul 1985, Tudor Stănică, pe atunci șeful Direcţiei de Cercetări Penale din Miliţie, şi Mihail Creangă, adjunct al Arestului Miliţiei, le-au ordonat unor deţinuţi să-l ucidă în bătaie pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. Acesta a fost izolat într-o celulă a arestului, alături de Marian Clită şi Gheorghe Radu, doi deţinuţi de drept comun recidivişti, care aveau un comportament deosebit de violent. Stănică şi Creangă le-au interzis subofiţerilor de pază să intervină, atunci când aceştia auzeau din celula respectivă cum era bătut cu sălbăticie disidentul comunist. În urma torturilor la care a fost supus, inginerul Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei.

Foştii securiști, acuzaţi că de tratamente neomenoase în cazul Ursu, au fost achitaţi în primă instanță

În dosarul legat de disidentul Gheorghe Ursu, procurorii militari i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, pe doi foşti ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu (maior în rezervă), pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă) și pe fostul ministru de interne Tudor Postelnicu, toți fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.  Un complet al Curții de Apel Bucureşti (CAB) i-a achitat, însă,  în data de 16.10.2019, pe cei trei,  schimbându-le totodată și încadrarea juridică a presupuselor fapte, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase (cei doi foști ofițeri) și respectiv complicitate la  săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase (fostul ministru de interne).

Fiul disidentului Gheorghe Ursu a declarat, imediat după anunțarea sentinței CAB, că decizia este „una tristă pentru societatea românească”, care arată că „Securitatea mai are încă posibilităţi – directe sau subliminale – de a-i influenţa pe unii dintre oameni din justiţie”.

foto: agerpres.ro