Judecătorii Curții de Apel București au decis marți, 13 mai 2025, să respingă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în ce privește cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii cu privire la cetăţeanul român XXX, în vârstă de 17 ani. Instanța a decis să revoce măsura arestului la domiciliu luată faţă de inculpat și să dispună punerea în libertate a acestuia, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză. Judecătorii au constatat că persoana extrădabilă a fost reţinută, arestată provizoriu, respectiv arestată la domiciliu de la data de 21.01.2025 la zi. Hotărârea magistraților bucureșteni nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 5 zile de la pronunţare.
La data de 21.01.2025 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind punerea în executare a mandatului de arestare emis la data de 16.12.2024 de către Judecătorul districtual al Statelor Unite ale Americii, districtul de Sud al statului New York, pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie în vederea comiterii de infracţiuni împotriva SUA, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 371, exploatarea sexuală a unui minor, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. §§ 2251(a) şi (e) şi 2, primirea şi distribuirea de pornografie infantilă, cu încălcarea prevederilor din Titlu 18 C.S.U §§ 2252A(a)(2)(B) şi (b)(1) şi 2, ameninţări de extorcare pe cale interstatală, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U §§ 875(b) şi 2, ameninţarea comunicaţiilor interstatale, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. §§ 875(c) şi 2, ameninţarea cu folosirea armelor de distrugere în masă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 §§ 2332a(a)(2) şi 2, ameninţarea cu acte de terorism care depăşesc frontierele naţionale, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U §§ 2332b(a)(2) şi 2.
În cererea înaintată de autoritățile americane se arăta că, începând din septembrie 2023, Biroul Federal de Investigații („FBI”) și alte organe de aplicare a legii din SUA și din străinătate au desfășurat o investigație privind o rețea vastă de persoane, inclusiv minori (adică persoane cu vârsta sub 18 ani), care au participat în activități infracționale, în principal prin intermediul anumitor grupuri online, atât în Statele Unite cât și în străinătate. Obiectivele declarate public ale acestor grupuri online includ activități antisociale și prăbușirea actualei ordini mondiale, iar membrii acestor rețele lucrau în mod concertat unii cu alții în vederea atingerii unui scop comun de distrugere a societății civilizate prin coruperea și exploatarea tinerilor din lume. Membrii acestor grupuri infracționale online, atât individual, cât și ca grup, vizau în mod metodic populațiile vulnerabile, minori, din Statele Unite și din întreaga lume, pentru a participa în acte de violență, exploatare sexuală și automutilare. Membrii rețelei urmăreau, de asemenea, să desensibilizeze tinerii față de violență, încălcând normele societale privind implicarea în acte de violență și normalizând posesia, producerea și distribuirea de materiale explicite privind abuzurile sexuale asupra copiilor și de materiale sângeroase pentru ași corupe și pregăti victimele pentru viitoare acte de violență.
Tânărul bucureștean era acuzat că ar fi fost membru al mai multor astfel de grupuri infracționale online care vizează, manipulează și extorchează victimele pentru a le determina să comită acte de violență, exploatare sexuată și automutilare. În mai multe cazuri, băiatul le-ar fi făcut pe victimele minore să creadă că se aflau în relații romantice cu el, apoi le-a îndrumat, printre altele, să producă și să împărtășească conținut sexual explicit cu ele însele si să se angajeze în acte de violență, inclusiv autovătămare gravă și cruzime față de animale. Uneori, atunci când o victimă minoră refuza să furnizeze materiale explicite sau să comită acte de autovătămare sau de cruzime față de animale, așa cum i se ceruse, tânărul trimitea sau făcea să fie trimise amenințări, prin telefon și prin e-mail. Aceste amenințări au inclus cel puțin câteva sute de false amenințări cu bombă la adresa unor instituții publice – inclusiv sinagogi și alte instituții evreiești, districte școlare, aeroporturi, spitale și clădiri guvernamentale situate în Statele Unite, inclusiv în New York, dar și în mai multe țări străine, inclusiv Marea Britanie. Aceste amenințări au făcut, de asemenea, referire atât la adresa de Protocol de Internet („IP”), cât și la informații de contact pentru cel puțin șase victime minore, precum și diverse grupuri infracționale online din care făcea parte tânărul român. După ce primeau amenințări false cu bombă, instituțiile publice au fost frecvent evacuate sau închise temporar, provocând perturbări semnificative, panică și pierderi financiare. În plus, forțele de ordine au răspuns adesea la reședința victimei minore la care se făcea referire sau care era asociată în alt mod cu amenințarea falsă, cercetând dacă victima minoră era responsabilă pentru amenințări, când, de fapt, amenințările fuseseră trimise de tânăr. Acest lucru a provocat, de asemenea, perturbări semnificative, panică și teamă în rândul unor victime minore și a familiilor acestora.
Părinții tânărului bucureștean, împreună cu avocatul acestora, anunțaseră, imediat după reținerea lui, că vor face tot posibilul pentru a împiedica extrădarea, având în vedere că băiatul riscă o condamnare care ar putea merge până la detenția pe viață. În martie anul acesta, avocatul elevului bucureștean a declarat postului ProTV următoarele: „El a fost atras în această grupare, e o grupare care atrage tineri la nivel internațional și anumiți majori corup minori să sâvârșească acest gen de fapte. Ei nu își dau seama de consecințe și cu siguranță nici nu discută cu membri ai familiei. Sunt practic racolați și încearcă să li se dea o importanță prin comportamentul lor, să crească în grad în acel grup”.
