Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Lucrări de intervenție la Ambasada României la Tokyo”. Proiectul se află în dezbatere publică până pe data de 8 iunie 2022, după care urmează să intre pe agenda unei viitoare ședințe a Executivului.
MAE propune, pentru realizarea acestui obiectiv, alocarea sumei de 63.177 mii lei, respectiv 12.771.000 euro, la cursul BNR din 9 mai 2022.
Potrivit Notei de Fundamentare la HG-ul pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Lucrări de intervenție la Ambasada României la Tokyo”, scopul final al investiției este consolidarea, reabilitarea integrală şi modernizarea imobilului proprietate a statului în străinătate, în care îşi desfăşoară activitatea misiunea diplomatică a României din Tokyo.
Ambasada României în Japonia îşi desfăşoară activitatea într-un sediu proprietate a Statului Român situat în Tokyo, 3-16-19, Nishi- Azabu, Minato-ku. Clădirea a fost construită în anul 1977, are 6 niveluri funcţionale (subsol, parter şi 4 etaje) şi 2 niveluri tehnice (pe o zonă restrânsă), o suprafaţă utilă de circa 2.800 mp şi asigură spaţiile de lucru, de reprezentare şi de locuit pentru membrii misiunii.
Starea actuală și deficiențele constatate
Conform propunerilor prezentate într-o expertiză tehnică realizată în anul 2020, sunt necesare intervenţii la nivelul structurii de rezistenţă, a finisajelor şi a instalaţiilor pentru construcţii. Deşi clădirea a fost edificată la standarde ridicate pentru acea perioadă, conform cerinţelor actuale de conformare la acţiuni seismice, eficienţă energetică, funcţionalitate şi confort aceasta este actualmente depăşită. Lucrările de reparaţii curente executate de-a lungul timpului au menţinut funcţionalitatea relativă a clădirii, dar utilizarea continuă a condus la degradarea constantă, mai ales la nivelul finisajelor şi al instalaţiilor.
Principalele deficienţe structurale identificate cu ocazia studiul tehnic realizat de către echipa japoneză se referă la faptul că s-au identificat diferenţe între planurile originale care au stat la baza edificării construcţiei şi măsurătorile directe efectuate in-situ. Astfel, s-a semnalat nerealizarea unui stâlp central din beton armat la nivelul subsolului (discontinuitate cadru interior) şi s-au semnalat diferenţe de gabarit la diverse grinzi, pereţi, plăci etc. Totodată, întrucât sistemul structural de la parter prezintă diferenţe faţă de dispunerea în plan a pereţilor din beton armat de la etaj conduce la discontinuităţi pe verticală în modul de dispunere al pereţilor structurali. Realizarea spaţiului de protocol cu deschideri şi ferestre mari în parter a condiţionat dispunerea pereţilor structurali către faţada secundară şi către zona centrală a clădirii. Această dispunere poate favoriza apariţia fenomenelor de torsiune generală. De asemenea, este necesară redistribuirea forţelor tăietoare din pereţi prin intermediul planşeului peste parter. În zona consulară, clădirea se extinde în afara amprentei dreptunghiulare cu o tramă. Această extindere se realizează la parter şi primele două etaje. Deasupra intrării de serviciu structura este configurată sub forma unei extinderi de o tramă susţinută în consolă de structura adiacentă pe două laturi.
Stâlpii perimetrali sunt prinşi între parapetele ferestrelor care pot crea condiţii pentru formarea unui mecanism de cedare neductil, specific stâlpilor scurţi. Detaliile de prindere a parapetelor de stâlpi nu au putut fi identificate dar nu s-au observat rosturi care să permită deformarea liberă a stâlpilor la nivelul parapetelor. Totuşi, nu s-au observat fisuri înclinate în stâlpi care să indice mobilizarea unui mecanism de cedare din forţă tăietoare. Acest lucru poate fi explicat prin gabaritul mare al stâlpilor cadrelor. Un alt aspect identificat se referă la consola de deasupra intrării în clădire, unde inginerii japonezi au concluzionat că aceasta are deschidere mare, iar în cazul acţiunii componentei verticale a cutremurului, întreaga greutate se transferă grinzii cu dimensiuni reduse, respectiv cu capacitate de încovoiere redusă.
S-au observat o serie de fisuri înclinate în pereţii structurali cu deschidere relativ mică (cca. 0,2 mm), cauza cea mai probabilă fiind acţiunea seismică. Totuşi, deschiderile fisurilor sunt mici, inferioare chiar valorilor acceptate în mod curent pentru starea limită de serviciu. De asemenea, s-au observat fisuri verticale în câmpul unor pereţi structurali. Aceste fisuri pot fi produse de cauze complexe, suprapuse, cum sunt: contracţia betonului, condiţii specifice de rezemare şi încărcare gravitaţională sau acţiunea seismică. Determinarea exactă a cauzelor care au produs aceste fisuri se poate face prin metodologii mai avansate de investigare. Totuşi, aceste fisuri nu sunt sistematice şi nu indică defecte majore de alcătuire, conformare şi detaliere structurală. Totodată, s-au identificat o serie de degradări produse de factorii climatici. S-au observat urme de infiltraţii şi igrasie la diverse elemente, s-au identificat degradări de tencuieli (desprinse şi/sau exfolieri), eflorescenţe şi urme de repărţii executate în trecut.
