La Curtea de Apel București se va judeca o cerere de întrerupere a executării pedepsei în baza articolului 455 CPP, depusă pe numele fostului colonel de miliție Tudor Stănică. Cererea a fost depusă pe 4 noiembrie, a avut termen de administrare probe pe 17 noiembrie, iar următorul termen a fost programat pe 26 ianuarie, de ziua fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu.
Ce prevede articolul 455 CPP
Articolul 455 Cpp prevede că executarea pedepsei inchisorii poate fi întreruptă în cazurile și conditiile prevăzute de articolul 453 Cpp, la cererea persoanelor arătate în alin. 2 al aceluiași articol. Potrivit articolului 453, alineatul (1) din Codul de procedură penală (Cpp), executarea pedepsei închisorii poate fi amânată în următoarele cazuri: cand se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea in libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare.
Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi făcută de procuror, de condamnat, de persoanele arătate în art.362, alineatul ultim ( orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanței), iar în cazul prevăzut la lit. c) din prezentul articol, și de către conducerea unității la care lucrează condamnatul.
De la condamnarea sa în 2003 (când a primit o pedepsă de 20 de ani de închisoare, care însă a fost redusă la jumătate în baza decretului ceuașist de grațiere din 1988), torționarul Tudor Stănică a a executat doar un an și jumătate de pușcărie beneficiind de clemența judecătorilor, care amână executarea pedepsei în fiecare an. De regulă, această cerere era depusă pe numele lui, la începutul anului în curs. Anul acesta a fost depusă și judecată cererea în ianuarie, apoi a fost depusă o solicitare nouă, în noiembrie, în care au fost administrate noi probe. Publicația Libertatea a dezvăluit că torționarul comunist suferă de mai multe boli grave, inclusiv Alzheimer.
A fost cel care a ordonat uciderea în bătaie a lui Gheorghe Ursu
Potrivit deciziei de condamnare din 2003, în 1985, Tudor Stănică, pe atunci șeful Direcţiei de Cercetări Penale din Miliţie, şi Mihail Creangă, adjunct al Arestului Miliţiei, le-au ordonat unor deţinuţi să-l ucidă în bătaie pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. Acesta a fost izolat într-o celulă a arestului, alături de Marian Clită şi Gheorghe Radu, doi deţinuţi de drept comun recidivişti, care aveau un comportament deosebit de violent. Stănică şi Creangă le-au interzis subofiţerilor de pază să intervină, atunci când aceştia auzeau din celula respectivă cum era bătut cu sălbăticie disidentul comunist. În urma torturilor la care a fost supus, inginerul Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei.
Foştii ofiţeri de Securitate acuzaţi că l-ar fi torturat pe Gheorghe Ursu, achitaţi de CAB
În dosarul legat de disidentul Gheorghe Ursu, procurorii militari i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, și pe doi foşti ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu (maior în rezervă) şi pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă), ambii fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. Magistrații Curții de Apel Bucureşti (CAB) i-au achitat, însă, pe 16.10.2019, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, schimbându-le și încadrarea în tratamente neomenoase. Fiul disidentului Gheorghe Ursu a declarat, după anunțarea sentinței CAB, că decizia este „una tristă pentru societatea românească”, care arată că „Securitatea mai are încă posibilităţi – directe sau subliminale – de a-i influenţa pe unii dintre oameni din justiţie”.
foto: agerpres.ro
