Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile. Autoritatea de Audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, deci să verifice modul de utilizare a fondurilor europene nerambursabile. Această structură de control este condusă din 2017 de către Lucian Dan Vlădescu, de formație jurist (avocat), potrivit CV-ului disponibil aici.
Precum Mihai Busuioc, Lucian Dan Vlădescu a fost selectat și promovat în instituție pe filiera PSD. Publicația Newsweek a scris că între 2012 şi 2013, Vlădescu a condus Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fiind numit în această funcţie de premierul de atunci Victor Ponta, la insistenţele lui Liviu Dragnea, potrivit unor surse politice citate de News.ro. În vara lui 2013, Vlădescu a demisionat cu scandal din fruntea ANRMAP, după ce a susţinut modificarea legii, astfel încât pragul pentru achiziţii directe, fără licitaţie, să fie ridicat de la 15.000 de euro la 100.000 de euro.
Anii 2015-2016
După cum se precizează în Raportul de activitate ale Curții de Conturi pe 2015, Autoritatea de Audit a sesizat, pe parcursul respectivului an, Departamentul pentru Lupta Antifraudă pentru un număr de 39 de cazuri cu privire la aspectele constatate în urma auditurilor efectuate, în vederea investigării suspiciunilor de fraudă semnalate și soluționarea acestora conform prevederilor legale.
În anul următor, 2016, Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), în vederea continuării investigațiilor, tot pentru un număr de 39 de cazuri în care au fost detectate indicii de fraudă ca urmare a verificărilor de audit efectuate.
Ce a făcut Vlădescu
În Raportul de activitate din 2018, primul an plin în care Lucian Dan Vlădescu a condus instituția, se menționa că Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă în vederea continuării investigațiilor pentru 3 (trei) cazuri în care au fost detectate indicii de fraudă.
Apoi, în 2019, din nou s-a constatat din nou un rezultat deplorabil, doar 2 (două) sesizări referitoare la detectarea unor indicii de fraudă, respectiv: o sesizare referitoare la 12 proiecte finanțate din Programul Operațional Regional și o sesizare în cadrul Programului Operațional Competitivitate.
În 2020, Autoritatea de Audit a transmis Departamentului pentru Lupta Antifraudă 4 (patru) sesizări referitoare la șase proiecte (patru proiecte RO-BG, un proiect POC, un proiect POIM), în cadrul cărora au fost detectate indicii de fraudă.
În sfârșit, în Raportul de activitate pe 2021, se arată că Autoritatea de Audit a identificat, ca urmare a verificărilor sale, 11 proiecte în cadrul cărora au fost sesizate indicii de fraudă (două proiecte în cadrul POC, patru proiecte în cadrul POR, un proiect în cadrul POPAM, patru proiecte în cadrul POCU). Acestea au fost transmise spre analiză autorităților responsabile.
În schimb, în Raportul de activitate pe 2022, se menționează că, în urma auditurilor efectuate de către Autoritatea de Audit, au fost identificate 5 (cinci) cazuri de suspiciune de fraudă la nivelul programului Interreg V România–Bulgaria (un caz), al Programului Operațional Infrastructură Mare (un caz), și al Programului Operațional Capital Uman (trei cazuri).
Prin urmare, bilanțul activității Autorității de Audit la indicatorul “sesizarea organelor de urmărire penală” – de 25 de cazuri în 5 ani, comparativ cu 39 de cazuri într-un singur an – este net inferior, chiar catastrofal, celui consemnat în perioada dinaintea preluării mandatului de șef al instituției de către Lucian Dan Vlădescu.
De reținut că la sfârșitul lunii martie 2023, Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului Raportul public pe anul 2021 și Raportul de activitate pe anul 2022, după aprobarea acestora de Plenul instituției.
