Nadine Vlădescu este o jurnalistă și producătoare cunoscută mai ales pentru activitatea sa la TVR (Televiziunea Română). De-a lungul carierei, a fost implicată în diverse proiecte media, dar a atras atenția publicului și prin scandaluri majore, cel mai notabil fiind cel legat de conflictul cu Marian Olaianos, un comentator sportiv de la TVR, potrivit publicației Actualitatea.net.
În toamna anului trecut, Nadine Vlădescu, în calitate de reclamantă, a depus o cerere înregistrată pe rolul Tribunalului București, în care a solicitat, pe cale ordonanţei preşedinţiale, obligarea pârâţilor Gandul Media Network SRL ( editorul publicațiilor Cancan.ro și Gandul.ro) şi Andrei Iovan (autor la Cancan.ro) să se abţină de la publicarea în mass-media sau pe reţele de socializare a oricăror articole şi/sau informaţii cu privire la reclamantă, începând de la data introducerii prezentei cereri şi până la judecarea acţiunii de fond având ca obiect încălcarea de către pârâţi a dreptului său la imagine, prestigiu/reputaţie. În motivarea acțiunii, consemnate de rejust.ro, Nadine Vlădescu a arătat, în esenţă, că este realizator şi prezentator al emisiunilor culturale “Fata cu Cartea” şi “Weekend matinal” din cadrul Televiziunii Române și că pârâţii au publicat în tabloidul Cancan două articole, în datele de 31.08.2024 şi 02.09.2024, în care sunt prezentate aspecte din viaţa sa privată, menţionându-se, printre altele, că „a fost trimisă la psihiatrie, că a terorizat 2 bărbaţi, că l-a terorizat pe Marian Olaianos, că a vrut în patul lui cu forţa, etc”. Reclamanta a apreciat că aceste articole constituie în realitate o campanie de denigrare a imaginii sale, având un conţinut nereal şi fiind scrise într-un limbaj nepermis. La câteva zile de la introducerea acțiunii, chiar la primul termen de judecată, judecătorul de la Tribunalul București a pronunțat o soluție în favoarea reclamantei:
- Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Obligă pârâţii să se abţină de la publicarea în mass-media sau pe reţelele de socializare a unor articole şi/sau alte informaţii cu privire la reclamantă, de genul celor care au făcut obiectul articolelor din 31.08.2024 şi 02.09.2024, până la soluţionarea litigiului asupra fondului. Executorie. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Soluţie pusă la dispoziţia părţilor azi, 13.09.2024, prin mijlocirea grefei.
Pârâții au formulat apel, care a fost judecat de Curtea de Apel București, de data asta în favoarea pârâților:
- Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că respinge în tot cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei azi, 09.12.2024.
Instanța de apel a reținut în primul rând temeinicia criticii apelantei, referitoare la absența oricărei analize de către Tribunal a condiției urgenței. Din actele dosarului rezulta că reclamanta a introdus cererea de emitere a ordonanței președințiale la câteva zile de la publicarea articolelor, acționând, așadar, în mod prompt pentru prevenirea apariției unor informații similare în edițiile ulterioare ale publicațiilor pârâtei. Cu toate acestea, condiția urgenței trebuie să fie îndeplinită nu numai cu observarea reacției prompte a reclamantei, ci și cu analizarea celorlalte cerințe impuse de dispozițiile legale aplicabile mai sus citate. În opinia Curții de Apel, în ciuda unei lipse de analiză a cerinței menționate de către prima instanță, prezentele considerente conduc la concluzia netemeiniciei cererii reclamantei, dată fiind neîndeplinirea cerinței esențiale a urgenței măsurii. Curtea a mai avut în vedere și împrejurarea că reclamanta își desfășoară activitatea profesională tot în mediul jurnalistic, astfel că, fără a i se nega de plano dreptul de a-și vedea protejată viața intimă și dreptul la propria imagine, aceasta are reprezentarea limitelor largi recunoscute jurnaliștilor cu privire la exercitarea dreptului la liberă exprimare, în coordonata publicării de informații de interes public. Or, dată fiind cerința legală, în procedura ordonanței președințiale, de neantamare a aspectelor de detaliu din raportul dintre drepturile aflate în conflict, soluția admiterii apelului și respingerii pe fond a cererii reprezintă unica modalitate în care pot fi conciliate și cerințele legale menționate, și interesele contradictorii ale părților.
