Un complet de judecători de la Secția a II-a Penală a Curții de Apel București a hotărât luni, 22 noiembrie, să respingă definitiv acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Bohâlţeanu Tudor Gabriel cu procurorii DNA:
- Solutia pe scurt: DP 1204/A/În baza art. 488 alin. 4 lit. a C.proc.pen. respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul Bohâlţeanu Tudor Gabriel împotriva sentinţei penale nr. 206/F/25.02.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 34039/3/2020. În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. obligă apelantul inculpat Bohâlţeanu Tudor Gabriel la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată conform art. 405 alin. 1 C.proc.pen. prin punerea la dispoziţia procurorului şi inculpatului prin mijlocirea grefei instanţei azi, 22.11.2021.
Document: Hotarâre 1204/2021 22.11.2021
Faptele
Bohâlțeanu Tudor Gabriel a fost consilier al ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi (2012), președinte CN Poșta Română SA (2009-2010), director adjunct CN Poșta Română SA București (2008-2009), vicepreședinte Eximbank Romania (2007-2009). După ce a ajuns consilier al ministrului Transporturilor, în perioada imediat următoare schimbării guvernului Ungureanu (mai 2012), Bohâlțeanu Tudor Gabriel și-a traficat influența pe care o avea asupra decidenților din Ministerul Transporturilor. El i-a pretins, în mod direct, omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, în perioada 7 mai – 16 mai 2012, sume de bani reprezentând 10 % din valoarea contractelor pe care firmele din grupul UTI le aveau încheiate cu Compania Națională de Aeroporturi București SA. Ulterior, în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie 2012, el i-a pretins aceluiași om de afaceri, prin intermediar, suplimentarea sumelor de bani. Ca urmare a solicitărilor, în perioada 27 iunie – 13 decembrie 2012, ar fi primit indirect, în contul a trei societăți suma de 2.154.821 lei, primire justificată prin contracte fictive, încheiate cu societăți din grupul UTI.
Tot Bohâlțeanu Tudor Gabriel a intermediat suma de 750.000 de euro, pretinsă de fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Preda Răducu Valentin, de la reprezentantul companiei Astaldi S.p.A., care executa lucrările de extindere a rețelei de metrou din București, respectiv a Racordului 2 al Magistralei 4. Interesele companiei Astaldi S.p.A. care deja investise până la acel moment sume importante în pregătirea documentației de participare la licitație și organizarea viitorului șantier, erau periclitate în cazul în care noul guvern, instalat în primăvara lui 2012, nu mai finanța extinderea rețelei de metrou. Bohâlțeanu Tudor Gabriel a primit astfel suma de 3.020.500 lei.
Acordul de recunoaștere a vinovăției
La data de 27 noiembrie 2020, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel, la data faptelor consilier al ministrului Transporturilor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență (2 fapte)
– spălare a banilor.
În prezența avocatului său, inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 3 (trei) ani închisoare cu executare și interzicerea exercitării unor drepturi pe perioada executării pedepsei și pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei. La stabilirea cuantumului pedepsei s-a avut în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat definitiv la data de 8.04.2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru fapte concurente.
Instanța de fond a solicitat continuarea urmăririi penale
Rechizitoriul și acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise spre judecare la Tribunalul București, care însă, în februarie anul acesta, a respins înțelegerea inculpatului cu procurorii DNA și a decis să retrimită dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În motivarea sentinței, consemnată de rolii.ro, magistratul a opinat că, din perspectiva dispozitiilor art.487 în referire la art.404 alin.4 lit.c Cpp, acesta nu cuprinde mențiuni cu privire la măsurile asiguratorii dispuse în cauză si nici cu privire la sumele de bani obținute de inculpat ca urmare a săvârșirii infracțiunilor (deși o asemenea mențiune era obligatorie în raport de disp. art.32 si art.33 din Legea 656/2002). Astfel, potrivit art.32 din Legea 656/2002, „în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie” iar, potrivit art.33 alin.1, „în cazul infracțiunilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului se aplică dispozițiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor”.
De asemenea, din perspectiva pedepsei negociate, judecatorul a apreciat că aceasta era prea blândă, în condițiile în care inculpatul, prin sentința penală 89/F din 22 05 2017, definitivă prin decizia penală 121/A din 08 04 2019 a ICCJ, fusese condamnat la o pedeapsă de 2 ani si 6 luni de închisoare pentru săvârșirea unor fapte similare. În context, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei complementare pe o durată de numai 2 ani este o sancțiune mult prea ușoară, ținând seama de circumstantele personale și de fapt.
