Judecătorii Curții de Apel București au hotârât joi, 3 decembrie, să respingă ca neîntemeiată cererea petentului condamnat Dimoftache Răzvan de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani şi 6 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 44/23.02.2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa. Răzvan Dimoftache, om de afaceri, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 216/2019 din 20 iunie 2019 într-un dosar în care a fost judecat, alături de procurorul Vasile Balaican, pentru corupție ( trafic și cumpărare de influență). Răzvan Dimoftache a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, care s-a adăugat unei alte condamnări, pentru înșelăciune, ce fusese suspendată.
Publicația Evenimentul Zilei a dezvăluit că Răzvan Dimoftache spunea atunci că totul i se trage de la mai mulți procurori constănțeni pe care, timp de 15 ani, i-ar fi “alimentat” cu bani și produse. El susținea că este „nevinovat” și că, de fapt, relațiile cu procurorii s-au răcit după ce firmele lui au început să scârțâie și nu a mai putut „unge rotițele”. Și-a luat măsuri de siguranță și a reușit să înregistreze, audio și video, o mulțime de convorbiri cu procurorii: „am spus la DNA ce mi-au pretins de-a lungul timpului, cum m-au șantajat, cum mi s-a spus, dai suma respectivă și nu o să mai ai probleme, sau îi dai clădirea lui cutărescu, ca să nu fii arestat”. Dosarul pentru înșelăciune ar fi fost instrumentat încă din 2007 însă, potrivit lui Dimoftache, în luna decembrie 2015 el a făcut sesizare la DNA împotriva procurorilor, inclusiv împotriva actualului adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), Adina Florea, la vremea respectivă prim-procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
De altfel, Răzvan Dimoftache a publicat pe facebook o Sesizare pe care a adresat-o în 24 mai 2019 ( cu o lună înainte de condamnarea definitivă) și Serviciului Român de Informații – Direcția Apărarea Constituției – și în care a prezentat “motivele pentru care el trebuia condamnat și redus la tăcere” de către justiția românească. Sesizarea o puteți citi pe larg aici.
foto: facebook.com
