Curtea de Apel București a hotărât recent să respingă apelurile formulate de Direcția Națională Anticorupție și de Tudose Liviu Mihail, fost șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești în procesul în care au mai fost chemați în judecată fosta șefă a instituției Laura Codruța Kovesi și procurorii Onea Lucian Gabriel și Răileanu Elena Cerasela, care au activat la DNA Ploiești și care au fost implicați într-un dosar al lui Tudose. Soluția Curții de Apel București, pronunțată în 8 noiembrie, nu este însă definitivă și mai poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Instanța de fond – Tribunalul București – i-a exonerat de răspundere pe fosta șefă a DNA și pe cei doi procurori, care au dispus arestarea preventivă și trimiterea în judecată a fostului procuror Tudose, apreciind că cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, dar a obligat DNA la plata către Tudose Liviu Mihail a sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale, reprezentând repararea prejudiciului cauzat. Într-un alt proces, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi statul român vor trebui să-i plătească daune în valoare totală de aproape 200.000 de lei fostului şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru reținerea și arestarea sa ilegală.
Tudose Liviu Mihail a fost achitat în 2018 în dosarul în care a fost acuzat de luare de mită şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Dosarul în cauză îl viza pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, amintește Hotnews. Conform procurorilor anticorupţie, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă. Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală. „Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă l-a convins pe Tudose să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţineau procurorii DNA.
