În octombrie anul trecut, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate(ANABI) a solicitat instanței Secției I Penale a Tribunalului București să dispună transmiterea de către aceasta a unei solicitări de date și informații în vederea identificării de bunuri deținute de debitorii Daniel Dragomir și Marinela-Zoica Dragomir, pe teritoriul Italiei. În solicitare se preciza că, prin sentința penată 3001/22.12.2016, pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr. 533/18.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre cei doi inculpați a câte 1,015,176.66 lei. ANABI a explicat că sprijinul în vederea identificării de bunuri deținute de către cei doi debitori fusese solicitat de către ANAF – Direcția generală executări silite cazuri speciale – Direcția operativă executări silite – Biroul de insolvabilitate și angajare a răspunderii solidare, printr-o adresă, datată 2 septembrie 2021.
Solicitarea este inadmisibilă
Instanța de fond a hotărât să respingă solicitarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ca inadmisibilă. Judecătorul a explicat că petenta ANABI nu invocă pe calea contestației la executare depuse vreo cauză de împiedicare la executare, ci solicită, în fapt, autorizarea (dispunerea) de către Tribunalul București ca ANABI să transmită o solicitare de date și informații cu privire la două persoane fizice pentru identificarea de bunuri pretins deținute de acestea pe teritoriul Italiei. Judecătorul a precizat că, ținând cont de dispozițiile Legii nr. 318/2015, pentru identificarea de bunuri pe teritoriul altor state, respectiv pentru ca ANABI să-și îndeplinească atribuțiile, nu este necesară vreo autorizare ori dispoziție din partea instanței de executare. Din contră, art. 19 alin. 2 din actul normativ arătat, care prevede că „în exercitarea funcției prevăzute la art. 3 lit. a), Agenția prelucrează și transmite altor oficii de recuperare a creanțelor sau autorități cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene date și informații referitoare la bunuri ale persoanelor fizice identificate sau identificabile”, stabilește posibilitatea colaborării directe între autoritățile cu atribuții similare din statele membre ale UE. Câteva luni mai târziu de la sentința instanței de fond, în 11.02.2022, instanța de apel – Curtea de Apel București – a confirmat soluția Tribunalului București.
Fostul colonel SRI, condamnat definitiv pentru corupție
Daniel Dragomir a fost condamnat în iunie 2020 la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru corupție de magistrații Curții de Apel București. La rândul ei fost cadru SRI, Marinela Zoica Dragomir a fost condamnată definitiv, în același proces în care a fost judecat soțul ei, la pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Celor doi le-a fost confiscată suma de 1.015.176 lei, de la fiecare, potrivit deciziei judecătorilor. Căile extraordinare de atac în acest dosar – recursul în casație și contestația în anulare – au fost respinse ulterior de către judecători.
Potrivit publicației revista22.ro, Daniel Dragomir a fost acuzat de DNA de trafic de influenţă şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicității. Procurorii anticorupție au susținut că, în virtutea funcţiei de ofiţer SRI, Daniel Dragomir a avut acces la informaţii secrete despre omul de afaceri libanez Rami Ghaziri, patronul de la Avicola Crevedia. Acesta era monitorizat de Direcţia generală de Securitate economică a SRI şi era vizat într-un mare dosar de evaziune fiscală din industria cărnii. Potrivit DNA, Dragomir i-ar fi comunicat omului de afaceri Rami Ghaziri informaţii secrete astfel încât acesta să evite monitorizarea SRI, controalele ANAF şi, ulterior, să scape de dosarele DNA. În plus, Dragomir i-ar fi oferit sprijin omului de afaceri libanez la diverşi înalţi functionari astfel încât să obţină mai uşor rambursarea TVA de la stat. Dragomir i-ar fi oferit protecţie lui Ghaziri în schimbul a 25.000 de euro pe lună şi a unui procent de 1 la sută din TVA rambursată de stat.
Procurorii au susținut că Daniel Dragomir ar fi primit în total mită de la Rami Ghaziri – prin intermediul unui angajat al acestuia, Emile Kharrat – peste 460.000 de euro. 374.000 de euro au fost direcționați în contul soacrei fostului ofiţer, peste 70.000 de euro au reprezentat cheltuieli pentru înfiinţarea unei firme, Emar Investment şi pentru o maşină Porsche Cayenne, iar 18.000 de euro ar fi fost primiţi sub forma salariului de 8.000 de lei pe lună al soţiei sale la firma Emar. Totul s-ar fi petrecut între octombrie 2012 şi octombrie 2013, în perioada când Daniel Dragomir voia să se lanseze în afaceri şi a părăsit SRI.
A fugit în Italia
Cu doar o zi înainte de pronunțarea deciziei definitive a Curții de Apel București, fostul colonel SRI a părăsit România pe la Arad. G4media.ro a scris că Daniel Dragomir s-a predat autorităților italiene la Bari la începutul lui februarie 2021, cu câteva zile înainte ca Italia să înăsprească condițiile de refuz în cazul extrădării. El și-ar fi stabilit rezidenţa în Italia unde a dezvoltat şi o afacere în domeniul IT, sperând atunci să beneficieze de legislația care permitea refuzul predării rezidenţilor.
