Curtea de Apel București a decis marți, 3 septembrie 2024, să solicite Înaltei Curți de Casație și Justiție să decidă ce instanță este competentă să judece cererea unui celebru fost politician privind plata pensiei speciale de parlamentar:
- Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Constată ivit conflictul negativ de competenţă. Suspendă din oficiu judecata cauzei. Înaintează dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 03.09.2024.
Celebrul fost politician protagonist al acestui dosar este Varujan Vosganian care, prin cererea înregistrată la data de 17.11.2023 pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în contradictoriu cu intimaţii Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților, a solicitat anularea Ordinului nr. 1655/07.07.2023 de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă recunoscută acestuia, cu obligarea la plata acestor indemnizaţii, calculate începând cu data de 01.07.2023 si actualizate cu indicele de inflaţie. De asemenea, fostul politician solicită şi plata daunelor interese reprezentând dobânda legală aferentă fiecărei obligaţii, calculate de la data naşterii fiecărei obligaţii şi până la data plăţii efective.
În motivare, după ce prezintă situaţia raportului juridic dintre părţi şi redă prevederile legale pe care le consideră incidente în cauză, cu trimitere şi la jurisprudenţa Curtea Constituţională a României în materie de discriminare, dar şi a ÎCCJ care califică indemnizaţia de pensionare ca drept patrimonial conform art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie, Varujan Vosganian susţine în esenţă că are dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă, recunoscută deja acestuia în temeiul legii nr. 96/2006. Astfel, în calitate de fost deputat, el a beneficiat de indemnizație pentru limită de vârstă stabilită în temeiul art. 49 din Legea 96/2006 prin Ordinul nr. 1564/30.06.2022 emis de Secretarul General al Camerei Deputaților. Prin Ordinul nr. 1655/07.07.2023 – contestat în prezenta cauză – s-a dispus încetarea plății indemnizației pentru limită de vârstă începând cu data de 01.07.2023 ca urmare a intrării în vigoare a legii nr. 192/2023. Ulterior, prin Ordinul nr. 3339/29.12.2023, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 678/28.11.2023, s-a dispus reluarea plății indemnizației pentru limită de vârstă începând cu data de 12.12.2023 ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României din data de 12.12.2023 a respectivei Decizii.
Decizia primei instanţe
La data de 25 martie 2024, instanța a admis excepţia necompetentei materiale şi funcţionale a Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Munca şi Asigurări Sociale şi, în consecinţă, a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea uneia dintre Secţiile de Contencios Administrativ şi Fiscal ale Curţii de Apel Bucureşti. În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată nu are natura unui drept de asigurări sociale, ci reprezintă „un beneficiu acordat de legiuitor care să recompenseze activitatea ce a fost depusă în slujba comunităţii şi care nu intră în sfera de reglementare a art. 47 alin. (2) din Constituţie”. Urmare celor de mai sus, instanţa apreciază că indemnizaţia în discuţie nu constituie un drept de asigurări sociale, ci are o natură juridică distinctă, aceasta fiind de fapt un beneficiu material specific calităţii de fost parlamentar care îmbracă forma unui venit din altă sursă care se plăteşte din bugetul fiecărei camere a parlamentului. În opinia judecătorului, nu rezultă astfel că acest drept este de competenţa instanţelor de asigurări sociale. Întrucât însă acest drept derivă dintr-un raport juridic existent între părţi, raport născut din calitatea de deputat a contestatorului, tribunalul apreciază că acesta este de competenţa instanţelor de contencios administrativ, deoarece actele emise în legătură cu acesta au caracteristicile celor administrative individuale, fiind manifestări de voință ale emitentului, în aplicarea unei legi, care creează, modifică sau sting drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unei persoane determinate. Judecătorul de la Tribunalul București a apreciat în consecință că instanţa competentă material şi funcţional este una dintre Secţiile de contencios Administrativ şi Fiscal ale Curtea de Apel Bucureşti.
Cine este Varujan Vosganian
Timp de trei decenii (1990‑2020), Varujan Vosganian a fost membru al Parlamentului României. Între decembrie 2006 şi decembrie 2008, el a fost ministru al Economiei şi al Finanţelor, după care, între decembrie 2012 şi octombrie 2013, ministru al Economiei şi Comerţului. În 1996, Vosganian a fondat Partidul Alternativa României (PAR), împreună cu Adrian Iorgulescu și Laurențiu Ulici, devenind președinte al acestuia (1996-1999). Partidul Alternativa României și-a schimbat denumirea în cea de Uniunea Forțelor de Dreapta (UFD) la data de 28 martie 1999, Vosganian îndeplinind funcțiile de copreședinte (1999-2001) și președinte al Consiliului Național (2001-2003) al acestui partid. UFD a fost membru al coaliției CDR 2000, lansată în august 2000 cu scopul de a participa la alegerile din anul 2000. UFD a fuzionat prin absorbție cu Partidul Național Liberal la 19 aprilie 2003. Mai târziu, din cauza conflictelor create în cadrul PNL în urma fuziunii cu Partidul Democrat Liberal (platforma politică ce l-a sprijinit mult timp pe Traian Băsescu), Vosganian a părăsit partidul în februarie 2015, alăturându-se, la sfârșitul aceluiași an, lui Călin Popescu Tăriceanu în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). Cu puțin timp înainte de alegerile legislative din 6 decembrie 2020, Varujan Vosganian a anunțat că nu mai candidează pentru un nou mandat de parlamentar.
În iunie anul acesta, Varujan Vosganian a fost ales noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, după ce a fost votat cu 660 de voturi din 740 exprimate. Alegerea a avut loc după decesul criticului literar Nicolae Manolescu. Romanul lui Vosganian “Cartea şoaptelor” – operă‑simbol pentru condamnarea crimei de genocid – a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009), Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista România literară, Premiul revistei Convorbiri literare, secţiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză – Trofeul „Mihail Sebastian” (NIR AM ART, Spania), Premiul revistei Observator cultural, secţiunea proză (2009), Premiul Generaţiei ’80, „Gheorghe Crăciun” (2010), Marele Premiu de Literatură al Europei Centrale ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” şi Premiul pentru cea mai bună traducere în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2016. Romanul a fost, de asemenea, nominalizat pentru cea mai bună traducere a anului în Statele Unite, Spania şi Germania si a fost tradus în spaniolă, italiană, armeană, ebraică, franceză, germană, suedeză, neerlandeză, cehă, poloneză, portugheză, maghiară, bulgară, persană, norvegiană, engleză, croată şi sârbă.
