Curtea de Apel București a analizat miercuri, 26 octombrie, cererea de prelungire a intreruperii executării pedepsei (art. 593 NCPP), depusă pe numele fostului colonel de miliție Tudor Stănică, cel care a ordonat uciderea în bătaie a disidentului Gheorghe Ursu. Instanța a hotărât „efectuarea unei expertize medico-legale de către I.N.M.L., în termen de 30 de zile de la comunicarea adresei, care să stabilească dacă persoana condamnată TUDOR STĂNICĂ suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care face imposibilă executarea imediată a pedepsei sau dacă specificul patologiei de care suferă condamnatul permite tratarea cu asigurarea pazei permanente în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii.”
În ianuarie 2022, aceeași instanță a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei în cazul lui Tudor Stănică și a dispus ca, pe durata întreruperii executării pedepsei, condamnatul să respecte următoarele obligaţii:
- să nu depăşească teritoriul României;
- să ia legătura cu organul de poliţie în a cărui rază teritorială domiciliază în trei zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri pentru a fi luat în evidenţă şi a stabili mijlocul de comunicare permanentă, precum şi să se prezinte la instanţa de executare ori de câte ori este chemat;
- să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei – Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
- să se prezinte de îndată la unitatea sanitară la care urmează să facă tratamentul.
De la condamnarea sa în 2003 (când a primit o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, care însă a fost redusă la jumătate în baza decretului ceaușist de grațiere din 1988), torționarul Tudor Stănică a executat doar un an și jumătate de pușcărie, fiindcă a beneficiat de clemența judecătorilor, care amână executarea pedepsei în fiecare an. Publicația Libertatea a dezvăluit că torționarul comunist suferă de mai mulți ani de o serie de boli grave.
A fost cel care a ordonat uciderea în bătaie a lui Gheorghe Ursu
Potrivit deciziei de condamnare din 2003, în anul 1985, Tudor Stănică, pe atunci șeful Direcţiei de Cercetări Penale din Miliţie, şi Mihail Creangă, adjunct al Arestului Miliţiei, le-au ordonat unor deţinuţi să-l ucidă în bătaie pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. Acesta a fost izolat într-o celulă a arestului, alături de Marian Clită şi Gheorghe Radu, doi deţinuţi de drept comun recidivişti, care aveau un comportament deosebit de violent. Stănică şi Creangă le-au interzis subofiţerilor de pază să intervină, atunci când aceştia auzeau din celula respectivă cum era bătut cu sălbăticie disidentul comunist. În urma torturilor la care a fost supus, inginerul Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei.
Foştii securiști, acuzaţi că de tratamente neomenoase în cazul Ursu, au fost achitaţi în primă instanță
În dosarul legat de disidentul Gheorghe Ursu, procurorii militari i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, pe doi foşti ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu (maior în rezervă), pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă) și pe fostul ministru de interne Tudor Postelnicu, toți fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. Un complet al Curții de Apel Bucureşti (CAB) i-a achitat, însă, în data de 16.10.2019, pe cei trei, schimbându-le totodată și încadrarea juridică a presupuselor fapte, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase (cei doi foști ofițeri) și respectiv complicitate la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase (fostul ministru de interne). Fiul disidentului Gheorghe Ursu a declarat, imediat după anunțarea sentinței CAB, că decizia este „una tristă pentru societatea românească”, care arată că „Securitatea mai are încă posibilităţi – directe sau subliminale – de a-i influenţa pe unii dintre oameni din justiţie”. Apelul în acest dosar se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, următorul termen fiind stabilit pentru 1 noiembrie 2022.
foto: agerpres.ro
