Grupul britanic de pază și securitate G4S reprezintă una dintre cele mai mari rețele de operațiuni de securitate la nivel global. Potrivit publicației online energynomics.ro, compania operează în sectoare precum proiectare de sisteme de securitate, servicii integrate de securitate, servicii de administrare a numerarului, etc. La nivel global, concernul G4S, listat la Londra și Copenhaga, are 620.000 de angajați și operează în peste 120 țări de pe 6 continente. În România, compania este prezentă prin diviziile G4S Secure Solutions SRL si G4S Cash Solutions SRL.
Publicația Profit.ro a anunțat, în 2020, că G4S își vinde operațiunile cu numerar din România către compania americană Brink’s, lider global pe piața de cash management și logistică securizată, astfel că G4S Secure Solutions SRL devine Brink’s Secure Solutions SRL.
În 2015, Brink’s Secure Solutions SRL, reprezentată în instanță de SCA NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN (NNDKP), a dat în judecată CN Poșta Română S.A.(CNPR) în legătură cu contractul de prestări servicii înregistrat la pârâtă sub nr. 102/2131/9.06.2006, având ca obiect realizarea necesarului de sisteme electronice de securitate în locatiile existente și stabilirea necesarului de sisteme electronice de securitate în locatiile CNPR , instalarea si/sau up-gradarea sistemelor din aceste locații precum si monitorizarea locațiilor si interventia cu personal specializat.
Reclamanta Brink’s Secure Solutions SRL a susținut că, la termenele si în condițiile negociate începând cu luna mai 2013, pârâta CNPR a încetat să mai achite contravaloarea facturilor emise acumulându-se restanțe considerabile. S-a incercat găsirea unei soluții amiabile de stingere a datoriilor, fără o finalitate, căci pârâta a încalcat clauzele contractuale , iar reclamanta a invocat exceptia de neexecutare a contractului începând cu 2.12.2013 și apoi suspendarea serviciilor de monitorizare si de inteventie, începând cu 1.01.2014. La momentul suspendării prestării serviciilor, sistemele de securitate furnizate au rămas în posesia CNPR, aceasta folosindu-le în mod activ si neîntrerupt, inclusiv la data chemării în judecată.
Instanța a dispus realizarea unui raport de expertiză tehnică, care a confirmat pretențiile reclamantei. În consecință, instanța de fond – Tribunalul București – a dispus următoarele:
- Va obliga pârâta să restituie reclamantei echipamentele care au facut obiectul contractului de prestări servicii, înregistrat la pârâtă cu nr. 102/2131/9.06.2006, iar la reclamantă sub nr. 591/V2682/9.06.2006.
- Obligă pârâta să achite reclamantei contravaloarea serviciilor facturate și neachitate pe perioada mai 2013-iunie 2014 în cuantum de 8.103.800,51 lei, conform contractului și la plata penalităților de întârziere contractuale, în valoare de 8.217.387,03 lei. Aceasta suma este apreciată de catre instanță ca fiind cea corectă, care coincide și cu inregistrarile contabile ale pârâtei.
- Va obliga pârâta sa achite reclamantei contravaloarea chiriei/lipsei de folosință a sistemelor/echipamentelor, aferent perioadei ianuarie 2014 -iunie 2014, data expirării contractului, în cuantum de 5.079.654,12 lei, cu TVA inclus.
- Va obliga pârâta la plata catre reclamanta a contravalorii lipsei de folosinta /profit nerealizat, a echipamentelor, după încetarea contractului, pe perioada iunie 2014- martie 2015, in cuantum de 5.682.235,36 lei.
- Va obliga pârâta să achite dobanda aferentă chiriei/lipsei de folosință a echipamentelor în cuantum de 2.424.128,61 lei.
- Va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul prev. art. 451-453, reprezentând taxă timbru in valoare de 2.200 lei; onorariu avocat, redus, de la suma de 108.201,06 lei, la suma de 50.000 lei, proportional cu valoarea indicata, complexitatea cauzei , activitatea desfasurata de avocat ( retinandu-se ca parata este o societate comerciala de stat care nu trebuie sa sufere un prejudiciu prin indatorarea unei sume exacerbate prin insasi aceste cheltuieli de judecata ) si de onorarii experti, in parte suportate de reclamanta in cuantum de 8.750 lei ( rezultata din plata onorariilor expertilor, respectiv 1250 lei, partea achitata de reclamanta din totalul on.expert 2500 lei /respectiv 7500 lei, partea achitata de reclamanta din totalul on. expert 15.000 – onorarii achitate fiecarui expert. fiecare expert.
Marți, 3 mai 2022, Curtea de Apel București a pus punct definitiv acestui proces:
- Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată excepţia tardivităţii cererii de recurs. Respinge ca neîntemeiată excepţia nulităţii recursului pentru nemotivarea acestuia. Admite recursul, Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând cererea, Admite în parte cererea reclamantei, în sensul că: Respinge ca neîntemeiate capetele de cerere privind: Obligarea pârâtei să achite reclamantei contravaloarea lipsei de folosinţă /profit nerealizat, a echipamentelor, după încetarea contractului, pe perioada iunie 2014- martie 2015, în cuantum de 5.682.235,36 lei şi obligarea pârâtei să achite reclamantei contravaloarea accesoriilor aferente acestui debit principal. Obliga pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată efectuate în faţa instanţei de fond în cuantum de 40.000 lei, reprezentând onorariu de avocat, proporţional cu admiterea cererii. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 3.05.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art.396, alin.2 cod proc. civ.
