Curtea de Apel București a respins joi, 4 martie, ca nefondată, contestația la executare formulată de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre.
- Solutia pe scurt: Sentinţa penală nr.53/F din 4.03.2021 – Respinge ca nefondată contestația la executare formulată de contestatorul – condamnat MAZĂRE RADU – STEFAN (date) împotriva sentinței penale nr.148/F/10.07.2017 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr.32/A/07.02.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, întemeiată pe dispozițiile art.598 alin.1 lit.c teza a II-a C.proc.pen. În temeiul art.147 alin.2 și 4 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală respinge ca inadmisibilă cererea de recunoaștere pe cale incidentală a sentinței civile nr.2625/07.09.2020 a Curții de Apel Antananarivo – Tribunalul de Primă Instanță Antananarivo, definitivă la 09.10.2020. În baza art.275 alin.2 C.proc.pen. obligă contestatorul – condamnat la plata către stat a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.03.2021.
Cerea anularea mandatului de executare a pedepsei pentru a putea părăsi România
Fostul primar al Constanței a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru atribuirea nelegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. El a solicitat judecătorilor anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.269/2017/07.02.2019 emis de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, cu consecința eliberării sale din detenția nelegală în sensul art.5 par.4 din Convenția europeană a drepturilor omului și cu consecința exercitării de către condamnat a dreptului de a părăsi România în 45 de zile de la data punerii în libertate. În plus, potrivit rolii.ro, Radu Mazăre solicita repunerea sa în situația anterioară, respectiv transferul pe teritoriul Republicii Madagascar, țară în care afirmă că, “începând cu 27.12.2017 s-a aflat în mod neîntrerupt, atât în calitate de rezident, cât și în calitate de solicitant de azil, fiind sub protecția Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite.”
Cum dezvăluie Mazăre că a fost extrădat
În vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii, autoritățile române au demarat procedura dării în urmărire, iar la 08.05.2019, el a fost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare din Madagascar în vederea extrădării către România. Timp de 6 zile, până în 14.05.2019, Mazăre a spus că nu i s-a prezentat niciun document oficial în temeiul căruia a fost privat de libertate. Ulterior arestării provizorii, la data de 14.05.2019, un procuror din Madagascar a emis o adresă, nr.4259/RP/19, prin care a autorizat deplasarea funcționarilor români în vederea extrădării către România a lui Radu Mazăre. În data de 13.05.2019, Ambasada României în Madagascar a comunicat Ministerului Justiției din Madagascar scrisoarea Ministerului Justiției din România privind extrădarea sa. La data de 18.05.2019 același procuror a emis un nou înscris, cu același număr, adăugând doar faptul că cererea de extrădare privește mandatul de arestare preventivă nr.1/10.01.2018 și mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.269/2017/07.02.2019, fără a fi descris conținutul acestui mandat. La data de 19.05.2019 a fost extras din închisoarea malgașă, pe baza Ordinului de ieșire de sub escortă a deținutului nr.4259-RP/19/19.05.2019, ora 17:00, fiind predat autorităților române pe bază de proces-verbal, iar la 20.05.2019, ora 21:00, a fost predat escortei din cadrul Penitenciarului București – Rahova, unde a fost depus la aceeași dată.
Ce viciu de procedură invocă apărătorii fostului primar
Avocații lui Radu Mazăre susțin că, prin adresa din 15.07.2020, Ministerul Justiției din Madagascar ar fi recunoscut că a avut loc un viciu de procedură ce ar atrage nulitatea procesului de extrădare, cu toate consecințele de drept ale acestuia. Prin sentința nr.2625/07.09.2020 pronunțată de Tribunalul de primă instanță Antananarivo, definitivă la 09.10.2020, s-a arătat că, pentru respectarea principiului legalității, este cazul să se constate toate aceste nelegalități și să repună părțile în situația anterioară extrădării. Instanța malgașă ar fi stabilit că au fost încălcate dispozițiile art.105-114 din Legea nr.2017-027/29 ianuarie privind cooperarea internațională în materie penală, precum și nelegalitatea actelor Parchetului malgaș în dosarul nr.4258-RP/19, respectiv cele din 14 și 18.05.2019 (autorizarea deplasării funcționarilor români) și cea din 19.05.2019 (privind extragerea sa din penitenciar). Instanța malgașă ar fi concluzionat că aceste acte sunt nule și neavenite și ar fi dispus repunerea părților în situația anterioară. Avocații lui Mazăre susțineau că extrădarea s-ar fi efectuat și cu încălcarea dispozițiilor art.71 raportat la art.56 alin.1 din Legea nr.302/2004, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă prin care se dispune extrădarea, ceea ce ar conduce la împiedicarea executării pedepsei.
În mai anul trecut, fostul primar al Constanței a mai primit o condamnare la închisoare (9 ani și 10 luni), care nu este însă definitivă, într-un alt dosar important de corupție: afacerea Polaris. În prezent, Radu Mazăre se află în Penitenciarul Slobozia, după ce i-a fost aprobată o cerere de transfer de la Penitenciarul Rahova.
foto:wikimedia.org
