Judecătorii CAB trebuie să decidă dacă acceptă un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de DNA, dar respins de instanța de fond

Exclusivitate

În februarie anul acesta, procurori de la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției au înaintat Tribunalului Bucureşti acordul de recunoaştere a vinovăţiei, încheiat în dosarul de urmărire penală nr. 137/P/2023, cu inculpatul S.I.D., fost agent de poliție la D.G.P.M.B. – Brigada de Poliție Rutieră, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.  Inculpatul este acuzat că, în perioada 12.04.2023-10.08.2023, a pretins suma de 30.000 euro, din care, la data de 12.04.2023, în fața unei case de amanet din Capitală, a primit 75.000 lei (echivalentul a aprox. 15.000 euro), pentru sine și pentru altul, de la XXX, lăsând să se creadă că s-a transferat în cadrul DIICOT, unde are influență asupra unui procuror din cadrul DIICOT, precum și asupra membrilor completurilor de judecată din cadrul Curții de Apel București, învestiți cu soluționarea contestației formulată împotriva hotărârilor prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de fiul lui XXX. Acesta fusese condamnat în primă instanță la pedeapsa de 7 ani și 7 luni închisoare într-un dosar de trafic de droguri, iar inculpatul S.I.D. a pretins că intermediarul va determina completurile de judecată să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv să dispună, în primă fază, înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu și punerea în libertate a fiului lui XXX, iar ulterior să dispună o soluție de achitare față de acesta.

La audieri, inculpatul a declarat că, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu XXX,  a lăsat să se înțeleagă că suma de bani a fost solicitată pentru presupusul procuror, însă, ulterior, a recunoscut că banii primiți (75.000 lei) i-a folosit în interes personal, respectiv pentru a achita restul de plată a unui autoturism, pe care îl cumpărase anterior. Din punctul de vedere al felului și cuantumului pedepsei, precum și forma de executare, pedeapsa principală prevăzută în acordul încheiat între procuror şi inculpat a fost convenită la 2 (doi) ani închisoare. De asemenea s-a convenit ca, în baza art. 67 alin. 1 Cod penal rap. la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și alin. 3 Cod penal, inculpatului să i se interzică exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 (doi) ani, cu titlu de pedeapsă complementară, urmând ca în baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal, aceleași drepturi să fie interzise și cu titlu de pedeapsă accesorie, executarea acesteia fiind suspendată pe durata suspendării executării pedepsei principale. Sub aspectul măsurilor de siguranţă, s-a solicitat să se dispună confiscarea prin echivalent a sumei de 75.000 lei de la inculpat, care ar mai putea fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 2.275,07 lei.

În 21 martie 2024, Tribunalul București a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în dosarul de urmărire penală nr. 137/P/2023, şi pe cale de consecinţă, a trimis dosarul unităţii de parchet în vederea continuării urmăririi penale.  În motivarea soluției,  consemnată de rejust.ro, judecătorul a explicat că inculpatul (fost polițist), prevalându-se de falsa calitate de organ de cercetare penală în cadrul D.I.I.C.O.T și pretinzând că are influență atât asupra unui procuror din cadrul D.I.I.C.O.T, cât și asupra unor judecători din cadrul Curții de Apel București, și primind de la martorul denunțător suma de 75.000 lei pentru a determina organele judiciare să adopte soluții favorabile în într-un dosar de trafic de droguri, a lăsat să se înțeleagă, prin comportamentul său, că justiția se înfăptuiește, nu în numele legii, ci în funcție de avantajele patrimoniale pe care organele judiciare le pot obține de la persoanele implicate în procese. De asemenea, modalitatea concretă de săvârșire a faptei denotă un înalt potențial criminogen și dă naștere unei suspiciuni rezonabile că în absența unei pedepse ferme, inculpatul va continua să săvârșească și alte infracțiuni. Totodată se are în vedere și faptul că inculpatul, speculând dorința părintelui de a-și vedea fiul în libertate, l-a abordat pe acesta și printr-o serie de manopere dolosive (cum ar fi simularea unor convorbiri telefonice cu procurorul) și l-a convins să-și amaneteze lucruri personale, pentru a obține suma de 15.000 euro. Mai mult, inculpatul a continuat să inventeze tot fel scenarii, în sensul că s-a prezentat la ședintele la care fiul lui XXX era judecat și a simulat purtarea unor discuții cu procurorul. Pe cale de consecință, în raport de situația concretă din cauză, de circumstanțele personale ale inculpatului şi de cele reale ale cauzei, neputându-se forma, în baza datelor concrete, convingerea că pronunțarea unei condamnări în condițiile stabilite în acord ar fi suficientă pentru ca inculpatul să nu reitereze conduita ilicită, soluţia propusă prin acord apare ca fiind nejustificat de blândă, a argumentat în final judecătorul.

Soluția a fost atacată cu apel de cele două părți, așa că dosarul a ajuns la finalul lunii trecute, pe rolul Curții de Apel București. Următorul termen a fost stabilit pentru 3 iulie 2024.

spot_img

Articole recente

Răsturnare de situație: Primăria Sectorului 5 pierde definitiv litigiul pentru recuperarea banilor plătiți la ediția (anulată) din 2020 a celui mai important târg imobiliar...

La sfârșitul anului 2019, Asociaţia CAMERA DE COMERT ȘI INDUSTRIE ROMANO-GERMANĂ DEUTSCH RUMANISCHE INDUSTRIE UND HANDELSKAMMER AHK a înaintat o ofertă Primăriei...

Mai multe articole din aceeași categorie