În urma unei investigaţii declanşate în 2018, Consiliul Concurenței a constatat că, între 2015 și 2018, cinci companii, grupate în Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (PPTA), au adoptat o strategie coordonată care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv îmbunătățirea marjelor de profit.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienților, prin declanșarea Mecanismului European de protecție civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională.
Investigația a fost demarată la solicitarea SC Besmax Pharma Distribution SRL, o firmă de distribuiție de medicamente, inclusiv de imunoglobuline, administrată de Florin Hozoc, după cum a precizat Europa Liberă aici.
În urma investigației, Consiliul Concurenței a sancționat cele cinci companii farmaceutice implicate cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro):
- Baxalta Gmbh, Elveția: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveția: 125.181.860 lei.
A fost sancționată de asemenea și Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA, Belgia cu suma de 375.521 lei. Potrivit legislației, sumele prevăzute ca amenzi trebuiau achitate în termen de maximum 30 de zile de la comunicarea deciziei luate de Consiliul Concurenței.
În aprilie 2022, firma Kedrion Spa din Italia a atacat la Curtea de Apel București, în instanța de Contencios administrativ și fiscal, decizia nr.101/20.12.2021 a Consiliului Concurenței, cerând anularea acesteia. În iulie anul acesta, după 2 ani de judecată, magistrații Curții de Apel București au respins acţiunea ca neîntemeiată. Soluția nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, în 15 zile de la comunicare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal. În această eventualitate, litigiul va ajunge în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
