Un complet al Secției I Penale de la Curtea de Apel București a acceptat, la sfârșitul lunii decembrie, cererea procurorului DNA de schimbare a încadrării juridice în dosarul de corupție Horia Simu-Șerban Pop.
- Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de procuror. În temeiul art.386 alin.1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a infracțiunii de complicitate la dare de mită, prevăzută de art.48 alin.1 Cod penal raportat la art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Pop Șerban, în infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. În temeiul art.386 alin.1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Simu Horia, în infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. Cu drept de apel odată cu fondul. Pronunțată în ședința publică din data de 29 decembrie 2021.
În octombrie 2019, un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus rejudecarea de la zero a dosarului de corupţie în care fostul şef al ANAF Şerban Pop şi omul de afaceri Horia Simu fuseseră condamnaţi definitiv. Potrivit Agerpres, condamnările primite de Şerban Pop – 5 ani de închisoare şi Horia Simu – 4 ani de închisoare au fost anulate, după ce Curtea Constituţională a constatat, pe 3 iulie 2019, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de neconstituirea de către Instanţa supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie.
Cei doi fuseseră trimiși în judecată de procurorii anticorupție în 2015. Potrivit DNA, în anul 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de 230.000 de euro (cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal care îl privea pe omul de afaceri. O parte din aceşti bani ar fi ajuns la Alina Bica, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, la acea dată consilierul ei.
„La 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (denunţător în cauză), suma de 17.500 de euro din totalul sumei de 20.000 de euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop. Suma de 20.000 de euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat”, susţineau procurorii. DNA preciza atunci că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz şi a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate în cauză, a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în dosarul în care se desfăşurau acte de urmărire penală faţă de Simu, lucru care s-a şi întâmplat ulterior.
