Jenant / În e-justitia din România, faxul rămâne singurul mijloc de transmitere a cererilor de înscriere la concursurile organizate de CSM pentru magistrați

Exclusivitate

Recent, mi-am întrebat copilul adolescent dacă a văzut vreodată, cu ochii lui, vreun pager sau vreun fax și dacă a auzit de aceste două instrumente de comunicare, care era folosite pe la începutul anilor 90. Răspunsul lui a fost clar NU la prima întrebare și parțial NU, la a doua, în sensul că a auzit doar de fax, ce ar fi, în imaginația lui, un fel de imprimantă de birou. Prin urmare, faxul și pagerul sunt acum pentru un reprezentant din generația tânără ceea ce însemna telegraful sau telexul pentru generația mea. Adică, un instrument din alte timpuri, nicidecum unul demn de secolul XXI.

Faxul care lipsea de la un birou electoral

În urmă cu ceva timp, am remarcat o frază inclusă în contestația unei judecătoare din Craiova adresată CSM și care era nemulțumită de Hotărârea unei Comisii de organizare a concursului de promovare în funcţii de execuţie pe loc a judecătorilor din data de 25 octombrie 2020 (prin care îi fusese respinsă cererea de înscriere la concurs pentru obţinerea gradului profesional de curte de apel). Judecătoarea respectivă spunea că, după ce s-a aflat la Biroul electoral din localitatea Brădești, specificul îndeplinirii obligaţiilor enunţate, au determinat-o să revină în municipiul Craiova, spre seară, moment în care nu a mai avut acces la unicul mijloc de comunicare permis de organizarea concursului, faxul.” Prin urmare, așa am aflat că, în plină eră a digitalizării și a muncii din fața calculatorului, determinate mai ales de criza coronavirusului, pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) singurul instrument de transmitere la distanță a unei simple cereri de înscriere la un concurs era în 2020 și este și în prezent nu mailul, cum ar fi firesc, ci faxul. Am ținut să verific această informație și am adresat o solicitare CSM-ului care mi-a confirmat că lucrurile stau așa și în realitate: cererile de înscriere se pot depune fie personal, fie prin intermediul faxului.

Am verificat și unul dintre anunțurile publicate pe site-ul CSM și am constatat că informația se confirmă din nou: cererile de înscriere nu pot fi transmise simplu, prin mail sau fotografiate cu telefonul si apoi transmise prin whatsapp sau messenger, ci doar prin fax. Ori pot fi depuse personal de către solicitant (chiar dacă ar locui sau lucra ca magistrat în Baia Mare ori Botoșani) doar la sediul CSM din București.

Avem Plan de acțiune privind e-Justitia

Regulamentele de organizare a respectivelor concursuri au fost aprobate în 2019, an în care CSM a fost condus de Lia Savonea, magistrat apropiat de PSD, formațiunea care s-a aflat în fruntea României până la sfârșitul anului 2019. Poate că viziunea președintelui de atunci al CSM era una mai degrabă conservatoare, tradițională, arhaică, nu știm. În 2020 însă, CSM-ul a fost condus de judecătorul Nicoleta-Margareta Ţînț, iar la Ministerul Justiției s-a aflat un ministru PNL, Cătălin Predoiu.

În Raportul dat publicității pentru respectiva perioadă de ministeriat (4 noiembrie 2019-23 decembrie 2020) se amintește că a fost elaborat Planul Naţional de digitalizare a sistemului judiciar, a Ministerului Justiţiei şi a instituțiilor subordonate acestuia. De asemenea ni se explică cum “Planul Naţional de Digitalizare a sistemului judiciar, a Ministerului Justiţiei şi a instituţiilor subordonate, se înscrie în liniile stabilite prin Strategia şi Planul de Acţiune privind e-Justiţia pentru 2019-2023, precum şi de Tabloul de bord privind justiţia în UE şi este reprezentat de crearea premiselor folosirii datelor digitizate în activitatea curentă, dezvoltarea, în continuare, la nivelul sistemului judiciar şi extinderea acestei operaţiuni la nivelul ministerului şi a instituțiilor subordonate.” Prin urmare, am remarcat faptul că în perioada ministeriatului PNL de la Justiție au fost create premizele “folosirii datelor digitizate în activitatea curentă” din sistemul judiciar.

Zeci de milioane pe echipamente IT

Tot din Raport aflăm, la paginile 61-66, că din 3 surse de finanțare diferite (contractul cu Banca Mondială, fonduri europene și fonduri norvegiene) au fost achiziționate aproape 600 de sisteme de videoconferință, aproape 2.400 de laptopuri și aproape 600 de scannere, iar de la Bugetul de stat, pentru implementarea digitalizării, Ministerul Justiţiei a alocat în anul 2020 instanţelor judecătorești suma de 38.000.000 lei destinată achiziţiei echipamentelor IT&C. Astfel, au fost achiziţionate:

  • 6.382 licenţe
  • 510 sisteme videoconferinţă
  • 106 imprimante si multifuncţionale
  • 624 scanere
  • 398 statii de lucru
  • 2.705 laptopuri
  • 40 servere -169 HDD/SDD/Memorie RAM pentru servere
  • 7 sisteme antiefractie si supraveghere
  • 40 swichuri -64 UPC
  • 33 network attached storage

În plus, în vederea continuării procesului de digitalizare, ni se dau asigurări că, în perioada următoare, Ministerul Justiţiei va derula licitaţii în valoare totală de 171.537.000 lei ( circa 35 milioane de euro), astfel:

  • Laptopuri şi staţii de lucru (1.293 buc laptopuri şi 7.233 staţii de lucru) la o valoare estimată de 51.156 mii lei;
  • Servere şi storage (1.170 buc servere şi 297 storage) la o valoare estimată de 92.205 mii lei;
  • Multifuncţionale şi imprimante (1.831 buc multifuncţionale şi 5.411 buc imprimante) la o valoare estimată de 28.176 mii lei.
O singură întrebare: cât timp mai rămâne faxul?

Prin urmare, personalul din sistemul judiciar este bine pregătit, bani au fost alocați, echipamente IT sunt și vor mai fi cheltuite alte zeci de milioane de euro pentru achiziții de produse, sisteme și echipamente informatice necesare digitalizării. În fruntea CSM și a Ministerului Justiției sunt, de la începutul lui 2021, alți oameni, cu alte viziuni, orientate poate mai mult spre simplificare, spre digitalizare, spre modernizare.  Întrebarea care trebuie pusă este următoarea: cât timp, în e-Justitia din România, magistrații vor mai fi obligați să folosească faxuri pentru transmiterea unui simplu formular de înscriere la un concurs?

foto: wikimedia.org

 

spot_img

Articole recente

Cum a eșuat Asociația Presei Sportive din România în încercarea de a obține “pensii speciale” pentru membrii săi

Contextul În 2016, un proiect de lege, propus de fostul senator UNPR Haralambie Vochițoiu, adoptat de Parlament iar ulterior promulgat...

Mai multe articole din aceeași categorie