În pofida piedicilor, Iulian Capsali, supleantul AUR în CA al TVR, și-a făcut partid și se va bate pe voturile suveraniștilor

Exclusivitate

În toamna anului 2021, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) l-a propus pe Iulian Pericle Capsali pentru poziția de supleant în Consiliul de Administrație al TVR. Pe locul de titular a fost propusă Dorothea Ionescu, cei doi fiind votați pe lista cu membrii CA  de către camerele reunite ale Parlamentului. Fost jurnalist de presă scrisă, director editorial al cotidianului România Liberă, publicist la portalul ActiveNews, regizor, candidat ca independent la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, Capsali s-a remarcat la mitingurile AUR împotriva purtării măștii, fiind un susținător declarat al teoriilor conspiraționiste. Articolelele lui pot fi vizualizate aici.

În noiembrie 2022, Iulian Capsali anunța, alături de medicul Răzvan Constantinescu, că se retrage din partidul Coaliția pentru Națiune, formațiunea la care aderase cu câteva luni mai înainte, în august 2022. Iulian Capsali și-a motivat decizia spunând că „a avut divergențe care au dus la fracturi și că personal, a trebuit să lupt pentru principii care mi se păreau de la sine înțelese pentru un partid conservator”.

Solicitarea de înființare a ANDR

În 17 mai 2023, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă, petenții Partidul Alianța Națională pentru Demnitatea României (ANDR), alături de Iulian Capsali, Răzvan Constantinescu, Oana Eftimie și Valentin Rîciu,  au solicitat acordarea personalității juridice partidului politic Alianța Națională pentru Demnitatea României – ANDR şi înregistrarea acestuia în Registrul Partidelor Politice. În motivarea cererii, petenții au arătat că ANDR este un partid politic conservator, persoană juridică de drept public, constituită potrivit Legii nr. 14/2003, Constituției României şi a legilor în vigoare, că are ca obiectiv primordial protejarea interesului superior şi suveran al poporului român, respectarea suveranității naționale şi dezvoltarea democratică a ţării, pe baza prevederilor constituționale, a statului de drept, a separaţiei şi echilibrului puterilor în stat și că valorile şi principiile fundamentale ale sale sunt: credinţa, familia, neamul, patria, educaţia, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, suveranitatea naţională.

La data de 18.09.2023, a fost înregistrată la dosar cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienta Coaliţia Pentru Naţiune (formațiunea din care făcuse parte Iulian Capsali), prin care aceasta a solicitat respingerea cererii de înregistrare a Partidului Alianța Națională pentru Demnitatea României, invocând, în esenţă, faptul că denumirea acestui partid creează confuzie cu denumirea anterioară a intervenientei, precum şi cu denumirea Partidului Alianţa Naţională Integritate, Muncă şi Unitate Socială.

În 17.10.2023, instanța de fond a pronunțat următoarea soluție:

  • Solutia pe scurt: Respinge cererea de interventie în interes propriu, formulată de numita Coalitia Pentru Natiune (CPN), ca neîntemeiată. Respinge cererea de înregistrare a partidului politic Alianta Natională pentru Demnitatea României, formulată de petentii Capsali Pericle-Iulian, Eftimie Oana-Alina, Constantinescu Răzvan Nicolae şi Rîciu Valentin. Cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Sectia a IV-a Civilă. Pronuntată azi, 17.10.2023, prin punerea solutiei la dispozitia părtilor de către grefa instantei.

De ce prima instanță a zis NU

În motivarea consemnată de rejust.ro, judecătorul a apreciat că nu se creează confuzie între denumirea integrală a partidului ce se solicită a fi înregistrat – Partidul Alianţa Naţională pentru Demnitatea României – şi denumirea integrală a intervenientei – Coaliţia Pentru Naţiune – cele două denumiri cuprinzând elemente clar distinctive. Împrejurarea că, anterior, partidul Coaliţia Pentru Naţiune a avut denumirea Partidul Alianţa Naţională nu este suficientă, în opinia instanţei, pentru a conduce la respingerea cererii de înregistrare a partidului din prezenta cauză, întrucât schimbarea denumirii partidului Coaliţia Pentru Naţiune a avut loc în anul 2020, trecând un interval de timp suficient de atunci pentru ca noua identitate a partidului să fie cunoscută de public şi să nu mai prezinte risc de confuzie. În plus, noua denumire a partidului Coaliţia Pentru Naţiune a fost trecută în mod corespunzător şi în Registrul Partidelor Politice. Apoi, tribunalul apreciază şi că, între denumirea integrală a partidului ce se solicită a fi înregistrat – Partidul Alianţa Naţională pentru Demnitatea României – şi denumirea integrală a unei alte formaţiuni politice – Partidul Alianța Naţională Integritate, Muncă şi Unitate Socială – nu există o suprapunere suficientă, încât acestea să fie confundate de electorat, elementele esenţiale din cuprinsul celor două denumiri, care reprezintă sinteza scopului urmărit de fiecare formaţiune politică (Demnitatea României/ Integritate, Muncă şi Unitate Socială), fiind evident distincte.

În schimb, Tribunalul a menționat că, în conformitate cu dispoziţiile art.8, alin.2 şi art.40, alin.2 din Constituţia României, partidul a cărui înfiinţare se solicită trebuie să respecte ordinea de drept şi să nu militeze împotriva principiilor statului de drept. Or, în programul politic al partidului din prezenta cauză se menţionează, între altele, că un scop urmărit este acela de a susţine Constituţia României ca fiind legea supremă în stat, peste care nu poate trece nici un tratat, acord sau înţelegere. Asta cu toate că art.148, alin.2 din Constituţia României prevede că, urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, s-a stabilit faptul că aplicarea dreptului unional nu poate fi împiedicată de prevederi contrare din dreptul intern al statelor membre, nici dacă aceste prevederi sunt de rang constitutional. Ca atare, scopul urmărit de partidul în cauză, referitor la rangul superior al Constituţiei României, chiar faţă de dreptul Uniunii Europene, este contrar principiilor statului de drept. Mai mult, din programul politic depus la dosar, rezultă, între altele, că un scop al partidului în cauză este de a reprezenta o forţă ideologică şi spirituală, obiective ce transcend sfera politică şi tind să contravină libertăţii de conştiinţă reglementată de art.29 din Constituţia României, prin referirea la „ortodoxie” drept „călăuză spirituală a neamului”, acest termen transmiţând implicit la religia ortodoxă, în condiţiile în care cetăţenii au libertatea să îşi aleagă credinţele religioase, potrivit propriilor lor convingeri.

Decizia definitivă

Soluția instanței de fond a fost atacată cu apel de cei 4 membri fondatori ai ANDR, așa că litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel București care, vineri, 12 ianuarie 2024, a dat undă verde apariției noii formațiuni politice:

  • Solutia pe scurt: Admite apelul formulat de apelanţii-petenţi, schimbă în parte sentinţa civilă apelată în sensul că: Admite cererea de înregistrare a partidului politic denumit „Alianţa Naţională pentru Demnitatea României”. Dispune înscrierea partidului în Registrul Partidelor Politice ţinut de Tribunalul București. Menţine în rest sentinţa civilă apelată. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 12.01.2023.
spot_img

Articole recente

Judecătorii îi fac, în final, dreptate unui șofer prins că a condus în timp ce poliția îi prelungise suspendarea permisului, deși omul a vrut...

La data de 11 noiembrie 2019, conducătorul auto XXX a fost sancționat contravențional cu amendă, în cuantum de 580...

Mai multe articole din aceeași categorie