Un complet de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a hotărât luni, 22 mai 2023, să admită recursul declarat de Tokes Laszlo împotriva Sentinţei civile nr. 1812 din 14 octombrie 2022 a Curții de Apel București, prin care acțiunea acestuia a fost declarată ca inadmisibilă:
- Detalii soluţie: Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Tokes Laszlo împotriva Sentinţei civile nr. 1812 din 14 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează sentinţa atacată şi reţine cauza în vederea rejudecării fondului. Obligă intimata – pârâtă Administrația Prezidențială, în calitate de reprezentantă a Președintelui României, la plata sumei de 4.725 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea recurentului – reclamant. Acordă termen la data de 10 octombrie 2023, cu citarea părţilor. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 22 mai 2023.
Avocatul Kincses Elod, care l-a reprezentat pe Tokes Laszlo precizase, încă din 2016, că pastorul reformat solicita anularea Decretului Prezidențial numărul 290 din 04.03.2016 contrasemnat de primul ministru, publicat în Monitorul Oficial partea I numărul 168/04.03.2016, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Național Steaua României în grad de cavaler. Distincția i s-a acordat lui Tokes Laszlo prin Decretul Prezidențial nr. 1864/14.12.2009, publicat în Monitorul Oficial 884/2009.
Avocatul Kinsces Elod considera că președintele României ar fi încălcat Constituția, în sensul nerespectării prevederilor referitoare la idealurile Revoluției din 1989, și că, potrivit Decretului nr. 884/2009, clientul său a fost decorat ‘pentru rolul jucat în declanșarea revoltei populare de la Timișoara, nu pentru a tăcea din gură’. El a susținut atunci că în acțiunea în contencios a ridicat excepția nulității absolute a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Național Steaua României din data de 20 noiembrie 2013 pentru două motive: încălcarea dreptului la apărare în fața comisiei și incompatibilitatea celor două membre, ‘Gabriela Vrânceanu Firea și Ecaterina Andronescu, care au fost și denunțătoare și judecătoare’.
În acțiunea formulată de Tokes Laszlo se mai arăta că hotărârea Consiliului de Onoare nu avea forță obligatorie pentru președintele României și că instanțele de judecată nu au cercetat cauza în fond, ci au reținut că hotărârea Consiliului nu putea fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, admițând excepția inadmisibilității acțiunii.
