LUKOIL Lubricants East Europe SRL este o subsidiară a Grupului LUKOIL, care activează ȋn domeniul producției și comercializării lubrifianților destinați segmentelor Automotive și Industrial. Începând cu 2005, LLK International, societate deținută integral de către LUKOIL, a dezvoltat segmentul de producție și comercializare de lubrifianți auto si industriali, comercializarea ỉn Europa fiind asigurată de LUKOIL Lubricants Europe GMBH pentru Europa Centrală, de Vest ṣi zona Scandinavia și de LUKOIL Lubricants East Europe SRL pentru Europa de Sud-Est ṣi zona Balcani. În 2023, societatea LUKOIL Lubricants East Europe SRL a raportat o cifră de afaceri de peste 144 milioane de lei și un profit net de 1,7 milioane de lei, realizate cu ajutorul a 82 de angajați.
La începutul anului 2021, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, LUKOIL Lubricants East Europe SRL, în calitate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor (DGSC) şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), a solicitat instanței următoarele:
- anularea integrală a Deciziei din 25.08.2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate de LUKOIL Lubricants East Europe SRL înregistrate la Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
- anularea integrală a Deciziei de suspendare a Inspecţiei fiscale nr. 45/14.06.2019 şi a Comunicării reluării inspecţiei fiscale nr. 83/21.10.2019, precum şi constatarea în mod corespunzător a nelegalităţii suspendării inspecţiei fiscale în perioada 19.06.2019-22.10.2019;
- anularea integrală a Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice nr. F-MC 440/23.12.2019;
- constatarea nelegalităţii integrale a Raportului de inspecţie fiscală nr. F-MC 317/23.12.2019;
- obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 6.694.007 lei plătite prin Ordinul de plată din data de 05.02.2020;
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii, consemnate de rejust.ro, reclamanta a arătat că a efectuat mai multe tranzacţii cu societăţi afiliate, iar în vederea producerii lubrifianţilor, a achiziţionat uleiuri de bază de la societatea OOO LLK International („LLK International”), o afiliată a acesteia şi a vândut lubrifianţii fabricaţi unor alte societăţi afiliate. În intervalul 17.12.2018 – 11.12.2019, reclamanta a fost supusă unei inspecţii fiscale efectuate de către DGAMC în vederea verificării respectării de către aceasta a dispoziţiilor legale privitoare la impozitul pe profit în perioada 01.01.2012 – 31.12.2017, respectiv ale celor privitoare la TVA în perioada 01.01.2014 – 31.12.2017. Constatările DGAMC efectuate pe parcursul acestei inspecţii fiscale au fost consemnate în cuprinsul Raportului de inspecţie fiscală, raport în baza căruia, considerând că o serie de tranzacţii cu unele dintre societăţile afiliate nu ar fi fost efectuate de reclamantă cu respectarea principiului valorii de piaţă, autoritatea fiscală a emis Decizia de impunere prin care, în sarcina reclamantei a fost stabilită obligaţia de a plăti suma de 6.694.007 lei cu titlu de impozit pe profit. Ulterior, reclamanta a formulat contestaţie împotriva Deciziei de impunere şi a Raportului de inspecţie fiscală prin care a solicitat, printre altele, anularea, respectiv constatarea nelegalităţii integrale a acestor acte. Cu toate acestea, prin Decizia de soluţionare, DGSC a respins contestaţia, atât această ultimă decizie, cât şi Decizia de impunere şi Raportul de inspecţie fiscală fiind apreciate de reclamantă ca nelegale.
În iunie anul trecut, constatând că ajustarea efectuată de organele fiscale a fost legală, instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Ploiești a respins acţiunea ca neîntemeiată. LUKOIL Lubricants East Europe SRL a atacat sentința cu recurs, așa că litigiul a ajuns în septembrie 2023 pe rolul instanței supreme. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit pronunțarea în această cauză la data de 13 noiembrie 2024.