Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, luni, 26 februarie 2024, recursul în casație formulat de procurorii DNA în legătură cu fostul deputat PSD, Cristian Rizea:
- Detalii soluţie: Minuta deciziei penale nr. 5: Cu majoritate, Respinge, ca nefondată, cererea de recurs în casaţie formulată de Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei nr. 81 din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Completul de 5 Judecători Penal 1-2023, în dosarul nr. 1435/1/2023. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat Rizea Cristian, în cuantum de 100 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2024. Cu opinia separată, în sensul admiterii cererii de recursul în casaţie formulat de Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei nr. 81 din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Completul de 5 Judecători Penal 1-2023, în dosarul nr. 1435/1/2023, a casării deciziei penale atacate şi a menţinerii soluţiei din apel.
Cristian Rizea, care a fost condamnat definitiv pentru trafic de influență și spălare de bani la 4 ani și 8 luni de închisoare, a scăpat, în noiembrie 2023, de 1 an de închisoare din pedeapsa de 4 ani și 8 luni. Instanța supremă a admis atunci contestația în anulare – o cale calea extraordinară de atac – depusă de fostul deputat PSD, însă numai pentru o infracțiune din cele 3 pentru care a fost condamnat. Era vorba de infracțiunea de spălare de bani, în cazul căreia magistrații au constatat prescrierea faptei.
În martie 2016, deputatul PSD Cristian Rizea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, după ce omul de afaceri Lucian Colţea i-ar fi dat 300.000 de euro ca să intervină la RAAPPS pentru retrocedarea unui teren într-o zonă rezidenţială din Bucureşti şi la Primăria Chiajna pentru un teren aflat în litigiu.
În mai 2020, fostul deputat PSD a scos o carte, ”Spovedania lui Rizea” în care acuza mai mulți oameni de afaceri, politicieni, jurnaliști și foști și actuali ofițeri de informații că sunt organizați în grupuri infracționale care au ”pus la cale jefuirea României”. Dat în urmărire internațională după condamnare, Cristian Rizea, care și-a schimbat numele în Mihai Cristian Luigi, s-a refugiat în Republica Moldova. În 2020, el a rămas fără cetățenie moldovenească, după ce i-a fost retrasă de Igor Dodon, după care, mai târziu, i-a fost respinsă definitiv și cererea de acordare a azilului politic.
De la Chișinău, fostul deputat PSD se implicase într-o campanie de presă la adresa actualei conduceri a operatorului de servicii de salubritate Romprest, declanșată în mai 2020 și care s-a derulat sub forma unor atacuri virulente purtate prin intermediul televiziunii Realitatea Plus și a site-ului Realitatea.net. Libertatea, sub semnatura jurnaliștilor Iulia Marin și Cătălin Tolontan, a scris că atacurile au avut legătură cu încercarea lui Maricel Păcuraru, patronul din umbra al trustului Realitatea, de a prelua frâiele gigantului de salubritate Romprest S.A.
După ce a fugit în Republica Moldova pentru a scăpa de închisoare, Rizea a fost readus în țară în aprilie 2023.
