Prin încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr.1841/740/2017 (1490/2019), Curtea de Apel București, Secția a II-a penală a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție solicitarea de a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu a următoarelor chestiuni de drept:
- Infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art.275 alin.1 din Codul penal are ca situație premisă existența unei proceduri judiciare deja începute?
- Poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art.275 alin.1 din Codul penal autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care urmau să fie folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă presupus a fi sustrase sau distruse?”
Situaţia juridică premisă care a generat problema de drept supusă dezlegării este legată de următorul caz: inculpatul X, la data de 18 noiembrie 2014, în jurul orelor 17.25, după ce ar fi provocat un accident de circulaţie pe DE70, la km.61+200 metri, ar fi distrus diagrama aflată în aparatul tahograf al autotrenului marca Iveco cu nr…., pe care îl conducea; procurorul a susținut că inculpatul ar fi distrus diagrama cu intenţia de a îngreuna aflarea adevărului în cauză, în condiţiile în care pe înscrisul respectiv era înregistrată viteza de deplasare a autotrenului în momentul frânării, aspect esenţial în procesul penal.
Prin sentința penală nr.158 din 18 aprilie 2019, pronunțată de Judecătoria X, atacată în cauză, s-a dispus între altele achitarea inculpatului X. sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art.275 alin.1 din Codul penal, în baza art.16 alin.1 lit.b teza I din Codul de procedură penală. Prima instanță a reținut ca fapta dedusă judecății nu este prevăzută de legea penală, întrucât în speță nu există situația premisă, respectiv o procedură judiciară în care să se folosească înscrisuri, raportat la momentul comiterii pretinsei fapte; totodată, a mai reținut prima instanță că persoana ce săvârșește o infracțiune nu răspunde pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.275 alin.1 din Codul penal, dacă ascunde sau distruge obiectul pe care l-a folosit pentru comiterea infracțiunii sau care i-ar crea o situație vădit mai grea și care are legătură directă și nemijlocită cu acea faptă, câtă vreme se află în detenția sa, deoarece nimeni nu este obligat să se autoincrimineze.
În aceste condiții, Curtea de Apel București a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală , în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu celor două întrebări menționate anterior.
Concluziile formulate de Parchetul General
În concluziile formulate de procuror în cauza nr.2986/1/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a propus pronunțarea unei decizii prin care chestiunile de drept supuse dezlegării să primească următoarele rezolvări :
- ”Nu este obligatorie existența unei proceduri judiciare deja începute ca situație premisă pentru infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art.275 alin.1 din Codul penal.
- Poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art.275 alin.1 din Codul penal, autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care urmau să fie folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă presupus a fi sustrase sau distruse .”
Instanța supremă lămurește chestiunea de drept
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în ședința de miercuri, 20 ianuarie, sesizarea formulată de Curtea de Apel București și a stabilit că:
- Infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal, are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare începute.
- Autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal.
Hotărârea este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
