Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la termenul de miercuri, 16 iunie, să amâne pentru 30 iunie judecarea cauzei legată de clasarea plângerii penale formulate de fostul patron al postului de televiziune Realitatea TV, Elan Schwartzenberg, la adresa europarlamentarului PNL, Rareș Bogdan. Instanța a dispus însă respingerea, ca nefondată, a excepției lipsei calităţii de reprezentant al apărătorului ales al lui Elan Schwartzenberg, invocată de apărătorul ales al lui Rareș Bogdan, avocatul Ene Cristian.
- Detalii soluţie: Constată că în ceea ce privește dosarul penal nr. 212/P/2019 în cadrul căruia s-a formulat cerere de confirmare a renunțării la urmărire penală ce face obiectul prezentei cauze, numitul Schwartzenberg Emilian justifică un interes legitim în cauză, aflându-se într-o situaţie juridică în care legea îi conferă expres, cu caracter special, îndreptăţirea de a participa la soluționarea procedurii instituită de art. 318 alin. (14) Cod procedură penală, în calitate de persoană care a făcut sesizarea. Respinge excepția lipsei calităţii de reprezentant al apărătorului ales al numitului Schwartzenberg Emilian, invocată de apărătorul ales al intimatului Bogdan Ioan Rareș, avocat Ene Cristian, ca nefondată. Termen pentru continuarea judecării cauzei la data de 30.06.2021. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 16 iunie 2021.
Elan Schwartzenberg, care a părăsit România în 2016, fiind dat atunci în urmărire internațională, a scăpat anul trecut de dosarul penal legat de campusul social „Henri Coandă” din Constanţa, în care a fost trimis în judecată de DNA pentru complicitate la dare de mită, pe motiv că faptele s-au prescris.
Între timp, el depusese o plângere penală împotriva lui Rareș Bogdan, acuzându-l de delapidare și de fals în declarații, fiindcă nu ar fi gestionat corespunzător sumele obținute la Realitatea Media, din contractele de publicitate, notează publicația replicaonline.ro. Parchetul de pe lângă ÎCCJ a emis apoi o ordonanță prin care, pe de-o parte, a clasat plângerea în privința delapidării, iar în privița acuzației de fals a dispus renunțarea la urmărirea penală, chiar dacă s-a constatat că faptele există, dar că nu sunt atât de grave încât să se justifice costurile generate de derularea procesului penal.
Prin urmare, instanța supremă este cea care urmează să stabilească dacă se va confirma renunțarea la urmărirea penală în cazul lui Rareș Bogdan sau se va dispune continuarea acesteia.
foto: wikimedia.org
