Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală – a admis, în şedinţa din 25 ianuarie 2021, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secţia penală în Dosarul nr. 9010/197/2019, prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” .
Instanța supremă a stabilit astfel că “fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.”
Hotărârea ÎCCJ va deveni obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Cauza care a generat problema de drept
Cauza în care a fost solicitată rezolvarea chestiunilor de drept expuse mai sus are ca obiect soluționarea apelului declarat de inculpatul D.M. împotriva sentinței penale nr.478 din 2 aprilie 2020 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în dosarul nr.9010/197/2019. Inculpatul D.M. a amenințat-o, în repetate rânduri, pe persoana vătămată B.P.A., prin intermediul telefonului și a rețelelor de socializare, că va da publicității pe internet, mai multe fotografii care o înfățișau dezbrăcată și filmulețe care o înfățișau pe aceasta întreținând relații sexuale normale cu el, dacă nu va accepta să întrețină în continuare relații sexuale. Apoi, inculpatul D.M. a creat pe site-ul www.pornhub.com un profil cu numele persoanei vătămate B.P.A., pe care a postat mai multe fotografii cu persoana vătămată nud și un filmuleț în care aceasta întreține relații sexuale cu el și a creat apoi un profil fals pe rețeaua de socializare Facebook cu numele persoanei vătămate B.P.A. Judecătoria Brașov a dispus condamnarea inculpatului pentru toate infracțiunile imputate, respectiv șantaj, violarea vieții private în formă continuată și fals informatic în formă continuată. Inculpatul D.M. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, care se judecă la Curtea de Apel Brașov. La termenul din 2 septembrie 2020, această instanță a dispus, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept. Curtea de Apel Brașov a constatat că, în prezenta cauză, este chemată să analizeze, printre altele, dacă crearea unui cont pe o rețea de socializare accesibilă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.) realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic prevăzută de art.325 din Codul penal, cu referire la cerințele ca acțiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept și, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.
Și Procurorul General se pronunța pentru incriminarea respectivei fapte
Procurorul general Gabriela Scutea afirma, în concluziile prealabile formulate în 14 octombrie 2020, că, în condițiile unei opinii concordante a doctrinei referitoare la noțiunea de fără drept, în lipsa unei definiții reglementate prin Codul penal, urmează a se aplica dispozițiile art.35 alin.2 din Legea nr.161/2003 și a se interpreta noțiunea prin prisma acestor dispoziții în sensul că acționează fără drept acea persoană care „nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, depășește limitele autorizării or nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente (…) să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic”. De asemenea, noțiunea de date necorespunzătoare adevărului reprezintă urmarea atât a acțiunii de creare a unui cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind numele real al altei persoane, cât și a acțiunii de introducere de date informatice reale (informații, fotografii, înregistrări video etc.) privind acea persoană, fără acordul persoanei îndrituite.
Pentru aceste argumente, Procurorul General a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: „Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.) realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic prevăzută de art.325 Cod penal, acțiunea de introducere a unor date informatice fiind realizată fără drept, având ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.
foto: europol.europa.eu
