Instanța supremă a dat dreptate Guvernului României în disputa cu TMK – Reşiţa S.A privind certificatele verzi

Exclusivitate

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis marți, 14 iulie, recursul formulat de Guvernul României în procesul în care era contestată Sentinţa  nr. 3505 din 6 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Decizia instanței supreme este definitivă.

Detalii soluţie: Admite recursul formulat de recurentul-pârât Guvernul României împotriva Sentinţei nr. 3505 din 6 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează sentinţa recurată şi, rejudecând: Respinge în tot acţiunea formulată de reclamanta TMK – Reşiţa S.A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca nefondată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iulie 2020.

Anterior, Curtea de Apel București a dat dreptate în parte reclamantei TMK – Reşiţa S.A..

 Soluția pe scurt: Admite in parte actiunea. Anuleaza HG 113/2016 si adresa 15A/1470,1472/25.04.2016 emisa de Guvernul Romaniei – SGG privind respingerea plangerii prealabile. Respinge ca neintemeiata cererea de plata a daunelor materiale in cuantum de 2246905,43 lei. Obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 5050 lei, cheltuieli de judecata. Cu recurs in 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntata in sedinta publica, azi, 06.10.2017.

Ce pretenții avea TMK – Reşiţa S.A.

Reclamanta TMK – Reşiţa S.A. cerea anularea Hotărârii de Guvern nr. 11/24.02.2016, anularea adresei nr. 15A/1470 – 1472/25.04.2016 emisă de Secretariatul general al Guvernului și obligarea pârâtului la plata daunelor materiale în cuantum de 2 246 905, 43 lei. În ceea ce privește respingerea cererii de acordare a despăgubirilor, Curtea a considerat că nu există o legătură directă de cauzalitate între prejudiciul pretins, constând în diferența între exceptarea la care era îndreptățită și cea aplicată, de la data obținerii acordului, și anularea HG 113/2004, întrucât prejudiciul a fost determinat de emiterea Ordinului nr. 5/2016 al ANRE, care a stabilit în concret cota de certificate verzi și nu de normarea modului cum vor fi acordate exceptările, prin HG 113/2016. De altfel, au amintit judecătorii CAB, reclamanta a obținut deja o hotărâre judecătorească favorabilă în ceea ce privește plata acestor sume de bani în cadrul unui dosar având ca obiect anularea Ordinului ANRE nr. 5/2016 și plata sumei de 2 246 905.43 lei, daune materiale.

foto:wikipedia.org

spot_img

Articole recente

ANAF scoate la licitație 5.000 mp de teren în zona Străulești, aparținând Elenei Udrea

Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția care derulează procedura de valorificare...

Mai multe articole din aceeași categorie