Justnews.ro

Pâslaru Constantin a fost trimis în judecată, prin Rechizitoriul nr. 243/P/2017, întocmit de procurorii Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani (Legea 656/2002 art. 23).

Acuzat că a traficat monede și artefacte din patrimoniu

Pâslaru Constantin este acuzat că a traficat peste graniță obiecte de patrimoniu. ”Artefactele erau sustrase din siturile arheologice din județele Constanța și Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracțională, care apoi le transfera în străinătate către inculpatul Pâslaru Constantin în vederea valorificării lor. După procedurile de curățare mecanică și chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele erau destinate a fi tranzacționate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverși cumpărători din Germania sau din alte țări. O parte din banii rezultați erau transferați către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanță fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracțiunilor de furt”, potrivit unui comunicat al Ministerului Public, citat de publicația informatiavj.ro.

Peste 7000 monede și 800 bunuri arheologice găsite la percheziții

Procurorii mai spuneau că, în perioada 2009 – 14 octombrie 2015, Constantin Pâslaru a dobândit și deținut un lot de 7005 monede și 806 bunuri arheologice.  Lotul de 7005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede grecești de epocă imperială din cetățile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede grecești autonome, denari şi antoninieni romani, precum și monede de bronz de tip Lysimach și monede de tip Filip II din argint. În ceea ce privește bunurile arheologice indisponibilizate, printre acestea se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesă arheologică rară), pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele etc. Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural național, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural național.

Condamnare de 3 ani, după ce dosarul s-a plimbat o vreme între instanțe

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 14.06.2018. Apoi dosarul a fost declinat către Tribunalul Tulcea. Această instanță l-a declinat la rândul ei către Tribunalul București, în ianuarie 2019. În sfârșit, magistrații au pronunțat în 18 iunie 2020 o primă soluție în acest dosar, condamnându-l „pe inculpatul Pâslaru Constantin la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. Au aplicat de asemenea inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b şi l C.p. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a se afla în localităţi din România recunoscute a fi situri arheologice) pe o perioadă de 5 ani, care se execută după executarea pedepsei închisorii, potrivit art.68 alin.1 lit.c C.p. În baza art.65 C.p. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b şi l C.p. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a se afla în localităţi din România recunoscute a fi situri arheologice), pe durata executării pedepsei principale. Ia act că persoana vătămată Ministerul Culturii nu s-a constituit parte civilă în cauză, artefactele fiind recuperate. În baza art.274 alin.1 C.p.p. obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 36 600 lei (35 100 lei în faza de urmărire penală şi 1500 lei în faza de judecată)”. Sentința a fost atacată cu apel și de către Parchet și de către inculpat.

Nelămurirea judecătorilor de la CAB

Judecătorii Curții de Apel București, unde se judecă apelul, sunt nelămuriți totuși ce cetățenie are inculpatul pe care îl judecă în prezent. Potrivit unor surse judiciare, acesta s-ar fi născut într-un oraș din vestul țării, în urmă cu aproape 7 decenii, dar ar fi renunțat la cetățenia română în urmă cu vreo 40 de ani, după ce ar fi părăsit lagărul socialist și ar fi ajuns în Germania.  Magistrații nu sunt pe deplin lămuriți însă în legătură cu acest aspect. Următorul termen al procesului a fost fixat pentru 18 ianuarie 2021.

foto: wikimedia.org

Alte articole