Justnews.ro
  • Averea lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE și fost prim-ministru și șef al Senatului, este verificată de inspectorii de integritate de 54 de luni, respectiv din mai 2016.
  • ANI nu a reușit până acum să finalizeze verificările, asta și pentru că legea îi permite să amâne o decizie până când fostul premier se va retrage din viața publică.
  • Cu toate acestea, averea sa este și în atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în urma unor sesizări din Austria. Călin Popescu Tăriceanu a evitat să comunice cu presa pe acest subiect atunci când i-au fost trimise întrebări.

Tentativa lui Călin Popescu Tăriceanu de a aduna câteva procente bune la alegerile locale din 27 septembrie poate fi ultima încercare a acestuia de a rămâne în viața publică și a evita finalizarea anchetelor care îi privesc averea. Asta pentru că, în cazul în care va obține în jur de 5%, Călin Popescu Tăriceanu poate spera la o alianță sau la faptul că va trece cu ALDE, partidul pe care îl conduce, pragul electoral pentru a intra în Parlament, la alegerile preconizate să aibă loc la sfârșitul anului. În caz contrar, fostul premier și șef al Senatului ar putea ieși din viața publică.

Acest lucru însă ar putea conduce și la finalizarea investigației ANI legată de averea sa. Inspectorii de la Agenția Națională de Integritate (ANI) amână de peste patru ani să lămurească cum stau lucrurile în privința averii fostului premier și președinte al Senatului.  În anul 2016, în urma unei investigații publicate de Hotnews , ANI anunța că nu a verificat averea politicianului, dar că a deschis un dosar în acest caz în urma articolului și a solicitărilor de presă.

Era mai 2016. De atunci, inspectorii de integritate nu au finalizat verificarea averii lui Călin Popescu Tăriceanu, așa cum ne-au precizat reprezentanții instituției.  Între mai 2016 și septembrie 2020 s-au scurs 54 de luni.

Cum evita ANI să finalizeze verificările

Reprezentanții instituției ne-au explicat că Agenția Națională de Integritate nu este obligată să verifice și să dea o soluție atâta cât timp Tăriceanu sau orice altă persoană publică se află în funcție. Însă, au această obligație în decursul a trei ani de la ieșirea din funcția publică.

”Agenția Națională de Integritate are competența să efectueze activitatea de evaluare în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010  – Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor şi a informațiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât şi în decursul a 3 ani după încetarea acestora”, ne-au transmis reprezentanții instituției.

Averea candidatului Tăriceanu

Conform celei mai recente declarații de avere, depusă când s-a înscris în cursa pentru Primăria Capitalei, șeful ALDE deține două terenuri intravilane în Snagov: unul de 1.700 metri pătrați și altul de 2.409 metri pătrați.

La capitolul locuințe, acesta deține un apartament de 120 de metri pătrați în Sectorul 2, o casă în Snagov de 455 de metri pătrați, un apartament în Constanța de 136 de metri pătrați.  Tăriceanu mai are trei apartamente în București, cedate ca donație familiei: unul părinților și fiului, alte două unei foste soții. Toate aceste locuințe se găsesc într-un bloc din ansamblul Central Park, construit de „Niro”, în zona Barbu Văcărescu-Ștefan cel Mare.

Bijuteriile soției se ridică la 60.000 de euro. Conturile lui Tăriceanu au în jur de 370.000 de euro, aproape 80.000 de lei și 5.000 de dolari. În plus, politicianul a avut și resurse să împrumute două persoane cu aproape 50.000 de euro. Valoarea acțiunilor la firmele deținute de Tăriceanu este evaluată la 500.000 de lei.

Veniturile sale pe anul trecut au fost de 156.000 de lei din salariul de la Senat și peste un milion de lei din dividende de la Automotive Trading Services SRL, firma unde este acționar.

Intră în viața publică în 1990, averea verificată de-abia în 2023

Altfel spus, deși Călin Popescu Tăriceanu a ajuns în Parlament în 1990 și de atunci a fost permanent într-o funcție publică, o decizie privind averea sa dobândită în perioada de timp menționată  poate fi luată de ANI abia în 2023. Asta dacă, după alegerile din acest an, Călin Popescu Tăriceanu nu va fi ales sau numit într-o nouă funcție publică. Un fost reprezentant al ANI ne-a precizat că instituția în cauză nu a finalizat ancheta și pentru că aceste verificări au fost preluate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), unde Călin Popescu Tăriceanu este vizat în mai multe dosare.

Banii din Austria

Conform surselor Justnews, averea lui Tăriceanu este analizată de procurori în dosarul unor presupuse sume de bani pe care liderul ALDE le-ar fi primit din Austria în perioada 2004-2008. DNA a fost sesizată de autoritățile din Belgia, acolo unde șeful ALDE ar avea înregistrată o firmă. Banii ar fi ajuns la Tăriceanu pentru ca acesta să se implice în rezolvarea unor plăți în contractele Microsoft. Imediat după ce s-a primit mita invocată de DNA, firmele lui Călin Popescu Tăriceanu au cumpărat trei apartamente în blocurile construite de Dumitru Nicolae „Niro” contra sumei de 600.000 de euro. Dumitru Nicolae „Niro” a fost implicat în  proiectul imobiliar în care Tăriceanu a cumpărat trei apartamente în 2009, împreună cu consilierul său de atunci, Dan Andronic.

Ancheta DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reușit să probeze că o parte dintr-o mită de 6,7 milioane de dolari, este vorba de 800.000 de euro, au fost folosiți în beneficiul lui Călin Popescu Tăriceanu. Martorul Gabriel Marin a colaborat cu procurorii DNA și a oferit declarații video și probe pe suport electronic din care reiese că 6,7 milioane de dolari au plecat din Austria pentru fostul premier și alți doi demnitari pentru ca șeful ALDE să fie de acord cu prelungirea unor contracte care priveau licențele Microsoft. Procurorii anticorupție au cerut, în zadar, în noiembrie 2018, în plină epocă Dragnea-Tăriceanu, ridicarea imunității fostului premier pentru a-l cerceta în legătură cu aceste fapte de corupție.

DNA îl acuza pe Tăriceanu că, în mod indirect, în perioada 2007-2008, ar fi primit o mită în valoare de aproape 800.000 dolari de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu-Siemens, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acelor acte adiționale și ar fi fost folosită în beneficiul lui Tăriceanu, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore, pentru servicii prestate în campania electorală din 2009.

Firma care ar fi dat mita este Fujitsu Siemens Computers (FJC) GmbH Austria, implicată în afacerea Microsoft. Reprezentantul acestei firme în România era Claudiu Florică. În timpul anchetei privind cazul Microsoft, procurorii DNA au avut mai multe comisii rogatorii în Austria privind modul în care sume uriașe de bani au fost transferate de această societate.

Potrivit actului de acuzare, Petru Berteanu (n.r. – un apropiat al lui șefului ALDE) „l-a ajutat pe Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, prim ministru al Guvernului României, să pretindă și să primească, în mod indirect, foloase materiale de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu Siemens Computers GmbH în schimbul exercitării atribuțiilor care ii reveneau în legătură cu adoptarea Hotărârilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008”. De altfel, Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA pentru complicitate la luare de mită, menționa luna trecută ziare.com.

În anchetele privind licențele Microsoft, procurorii DNA au și o declarație dată de martorul Gabriel Marin. Din această mărturie reiese că cel puțin două transferuri au fost făcute cu destinația Tăriceanu:

  • prin offshore-ul Farley Enterprises LTD  s-au transferat 2.7 milioane de dolari (Viktor Malinowski i-a relatat lui Gabriel Marin că firma respectivă era a lui Petru Berteanu și Bogdan Teodorescu care urmau să vireze banii către Călin Popescu Tăriceanu și alți doi demnitari)
  • prin offshore-ul Richardson International LLC s-au transferat 4 milioane de dolari (proprietarul companiei era Eva Maria Hungler, soția lui Peter Hungler, și bani ar fi fost destinați pentru plata mitei către Călin Popescu Tăriceanu și alți doi demnitari)

Apartamentele de la ”Niro”

În februarie 2008, Automotive Trading Services SRL, compania unde acționar este fostul premier, intră în posesia a trei apartamente în Central Park, complex construit de Dumitru Nicolae “Niro”.  Dan Andronic a fost acționar minoritar la Central Park înainte de a deveni consilierul lui Tăriceanu.

Automotive Trading Services se alegea cu dreptul de proprietate pentru cele trei locuințe contra unei sume trecute în acte de 616.000 de euro. SRL-ul nu s-a ocupat cu tranzacții imobiliare până atunci, iar plata s-a făcut în întregime la momentul achiziției, conform datelor din contractul înregistrat la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bucuresti.

Mai mult, achiziția nici nu este trecută în declaratia de avere din anul 2009, avand în vedere că proprietarul apartamentelor nu era Tariceanu, ci SRL-ul unde era acționar majoritar.  Dacă ar fi cumpărat apartamentele pe numele său, premierul de la aceea vreme trebuia să treacă în declarația de avere prețul de achiziție. Fostul premier avea la acel moment doar în jur de 300.000 de euro în conturi, adică jumătate din prețul celor trei apartamente.

Mai amintim că restul de 15% din acțiunile de la firma Automotive Trading Service SRL le deține Bogdan Valeriu Bucurescu, cel care asigura și funcția de administrator, fiind un om de încredere al lui Tăriceanu.

Tăriceanu, proprietar pe persoană fizică din februarie 2009

La un an de la momentul când apartamentele lui Niro erau trecute pe firma lui Tăriceanu, în 2009, locuințele din Central Residence Park sunt oficial finalizate și scoase la vânzare. Actualul șef al ALDE se gândește apoi și decide să-și treacă casele de pe firmă pe numele său, asa cum reiese din datele pe care le-am obținut de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București.

Trecerea locuințelor de pe firmă pe numele lui Tăriceanu se face fără vreo plată efectivă. Automotive Trading Services SRL cedează apartamentele în contul unor dividende pe care fostul premier nu le-ar fi încasat. Automotive Trading Services SRL a raportat la Ministerul de Finanțe un profit de 20 de milioane de lei în anii 2007 si 2008.

Un prim transfer are loc în februarie 2009, iar celelalte două în decembrie 2009, iar fostul premier devine proprietarul următoarelor locuințe din Central Park:

  • apartamentul compus din patru camere și dependințe cu o suprafață utilă de 115,82 mp și o suprafață construită de 162,49 mp. Prețul de vânzare, trecut în contractul dintre Central Park, și Automotive, a fost de 218.988 de euro. Locuința ajunge la Tăriceanu în 24 februarie 2009.
  • apartamentul compus din trei camere și dependințe cu o suprafață utilă de 117,21 mp și o suprafață construită de 159,70 metri pătrați. Prețul de vânzare, trecut în contractul dintre Central Park, și Automotive, a fost de 203.640 de euro. Locuința ajunge la Tăriceanu în 3 decembrie 2009.
  • apartamentul compus din trei camere și dependințe cu o suprafață utilă de 101,75 mp și o suprafață construită de 140,70 mp. Prețul de vânzare, trecut în contractul dintre Central Park, și Automotive, a fost de 192.840 de euro. Locuința ajunge la Tăriceanu în 3 decembrie 2009.

Tăriceanu menționează apartamentele în declarația de avere din iunie 2010, la 16 luni de la prima tranzacție în nume propriu din Central Park. Numai că șeful ALDE nu trece și prețul plătit pentru apartamentele de la firma lui Niro.

Actualul șef al Senatului ne-a răspuns lapidar atunci când a fost întrebat de achiziția apartamentelor din complexul Central Park. Șeful ALDE a transmis că “Primo: apartamentele nu au fost luate, ci cumpărate. Secundo: restul sunt speculații care vă aparțin și nu răspund la ele”. Printre întrebări erau referiri și la numele persoanei care i-a propus sa cumpere apartamentele și dacă s-au făcut plățile pentru cele trei locuințe de lux.

foto: senat.ro

Alte articole