În urma unei investigaţii declanşate în 2018, Consiliul Concurenței a constatat că, între 2015 și 2018, cinci companii – grupate în Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (PPTA) – au adoptat o strategie coordonată care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicametele necesare pacienților, prin declanșarea Mecanismului European de protecție civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională.
Investigația a fost demarată la solicitarea SC Besmax Pharma Distribution SRL, o firmă de distribuiție de medicamente, inclusiv de imunoglobuline, administrată de Florin Hozoc, după cum a precizat Europa Liberă aici.
În urma investigației, Consiliul Concurenței a sancționat cele cinci companii farmaceutice implicate cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro):
- Baxalta Gmbh, Elveția: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveția: 125.181.860 lei;
A fost sancționată de asemenea și Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA, Belgia cu suma de 375.521 lei.
În 2022, firma Octapharma AG a atacat la Curtea de Apel București, în instanța de Contencios administrativ și fiscal, decizia nr.101/20.12.2021 a Consiliului Concurenței, cerând suspendarea acesteia până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea acesteia, înregistrată tot pe rolul Curții de Apel București.
Instanța de fond a hotărât să admită cererea formulată de Octapharma AG, dar sentința a fost atacată cu recurs. La sfârșitul anului, ÎCCJ a tranșat disputa, de data asta în defavoarea firmei elvețiene:
- Detalii soluţie: Respinge recursul declarat de reclamanta societatea Octapharma AG împotriva sentinţei civile nr.1235 din 1 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Concurenţei împotriva aceleiaşi sentinţe. Casează sentinţa recurată şi, rejudecând: Respinge cererea de suspendare a deciziei nr. 101 din data de 20.12.2021 dată de Plenul Consiliului Concurenţei, formulată de reclamanta Octapharma AG în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei şi intervenientul accesoriu societatea Besmax Pharma Distribution SRL, ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Consiliul Concurenţei, formulată de intervenienta societatea Besmax Pharma Distribution S.R.L. Definitivă. Pronunţată astăzi, 20 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
De remarcat faptul că judecătorii au respins demersul similar făcut de un alt protagonist implicat în „cartelul imunoglobulinelor”, respectiv firma germană Biotest AG. Despre acest lucru, Justnews a scris aici.
