Hidroelectrica, eșec de proporții în recuperarea prejudiciilor din afacerea retehnologizării Porților de Fier

Exclusivitate

Curtea de Apel București a respins recent ca nefondat apelul declarat de Hidroelectrica SA la hotărârea pronunțată de Tribunalul București, care, în 12 iunie 2019, a respins ca neîntemeiată acțiunea producătorului de energie îndreptată împotriva fostului director general al societății, Eugen Pena. Soluția Curții de Apel București din data de 26 februarie 2021 mai poate fi atacată cu recurs.

Hidroelectrica  solicitase judecătorilor să-l oblige pe Eugen Pena la plata sumei de 575.711 franci elvețieni și 2.403.159,41 lei, reprezentând prejudiciul provizoriu, pe care fostul director general i l-a cauzat ca urmare a acțiunii omisive în relația cu contractantul Sulzer Hydro/Vatech Hydro Ag/Andritz Hydro Ag în perioada anilor 2000-2003, precum și la plata dobânzii legale, calculată de la data introducerii cererii și până la data efectivă a plății.

Marea clasare: anchetă 13 ani, niciun vinovat de jaful retehnologizării centralei de la Porțile de fier

Procurorii DNA au clasat marele dosar al retehnologizării Hidroelectrica în 30 iulie 2018 după o anchetă de 13 ani. Despre cronologia faptelor care au condus la clasarea componentei penale a afacerii Hidroelectrica, G4media a scris pe larg aici.

În ordonanța de clasare din data de 30.07.2018, emisă de DNA în dosarul nr. 744/P/2015, se afirma că pârâtul Eugen Pena ar fi produs un prejudiciu material, în executarea contractului nr. xxxxx/1997, încheiat cu firma elvețiană Sulzer Hydro, având ca obiect retehnologizarea și mărirea puterii celor 6 hidroagregate de la Centrala Porțile de Fier I. Pentru recuperarea acestui prejudiciu, companiei Hidroelectrica i s-a adus la cunoștință posibilitatea introducerii unei acțiuni civile în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției de clasare, în conformitate cu prevederile art. 315 alin. (2) lit. a) teza a II-a din Codul de procedură penală. Potrivit rolii.ro, lui Eugen Pena i se reproșa că, în urma unor acțiuni comisive/omisive, acesta:

  • a acceptat, în perioada anilor 2000-2003, implementarea unor soluții tehnice la hidroagregatul nr. 3 de la Centrala Hiroenergetice Porțile de Fier I, aflată într-un amplu proces de retehnologizare, care nu erau prevăzute în contractul nr. xxxxx/1997;
  • a acceptat efectuarea la acest hidroagregat a unor lucrări corective pentru eliminarea fenomenului de cavitație, deși cunoștea faptul ca acest fenomen se datora proiectării și execuție greșite a palelor rotorului;
  • nu a procedat la refuzul recepției rotorului turbinei pentru hidroagregatele nr. 6, nr. 5, nr. 4;
  • a decis, în mod nelegal, admiterea recepției de punere în funcțiune a hidroagregatului nr. 3, prin adresa din 09.09.2003, acțiuni prin care societatea fost prejudiciată, fiind pusă în pericol funcționarea în siguranță.
  • care a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca fiind prescrisă și, în subsidiar, ca fiind nefondată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Prejudiciu incert

Judecătorii au ajuns însă la o altă concluzie. Astfel, instanța a apreciat că prejudiciul nu este unul cert, dat fiind că atât raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarele penale nr. 30/2002 și nr. 55/2002, cât și raportul de expertiză tehnică întocmit în dosarul penal nr. P/369/2002 și raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarul penal nr. P/30/2003, toate aflate în dosarul penal nr. 744/P/2015, concluzionează că nu au fost cauzate prejudicii reclamantei Hidroelectrica S.A. ca urmare a procesului de retehnologizare efectuat la Porțile de Fier I și că neconformitățile au fost soluționate corect și au fost legate de managementul riscului în exploatarea și retehnologizarea unor instalații complexe și de mare putere.

Prejudiciul este indicat doar în ordonanța de clasare, în baza raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de Serviciul Specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție la data de 09.05.2018, care, la rândul său, precizează că este întocmit în baza înscrisurile puse la dispoziție de către reclamanta Hidroelectrica SA. Însă, reclamanta nu a depus dovezile de plată a prețului hidroagregatelor, a transportului, a reparațiilor efectuate sau ale perioadelor în care au fost oprite hidroagregatele, deși avea sarcina probei, conform art. 249 din Codul de procedură civilă.

Judecătorii au constatat că nu s-a dovedit nici legătura de cauzalitate dintre pretinsele fapte ilicite și prejudiciul pretins de către reclamantă, respectiv că prejudiciul a fost determinat, în mod direct, prin faptele imputate pârâtului. Așa cum s-a arătat, în executarea contractului încheiat de reclamanta Hidroelectrica SA cu Sulzer Hydro Ltd. nu a fost implicat doar Eugen Pena, ci și organele de conducere și de administrare ale societății, precum și comisiile de recepție a lucrărilor, toate aceste entități având atribuții de decizie pe anumite aspecte ale executării contractului, inclusiv ulterior pierderii de către pârât a funcției de director general al pârâtei. Eugen Pena a fost implicat doar în unele etape ale executării contractului și și-a exercitat atribuțiile, sub supravegherea Consiliului de Administrație.

Hidroelectrica, bună de plata cheltuielilor de judecată

Totodată, în privința vinovăției, judecătorii au concluzionat că nu s-a dovedit că pârâtul Eugen Pena cunoștea că nu ar fi fost îndeplinite condițiile prevăzute în Regulament pentru recepția la terminarea lucrărilor și pentru recepția punerii în funcțiune, după caz, la fiecare dintre cele patru hidroagregate, recepția cu obiecții fiind prevăzută de Regulamentul aprobat prin HG nr. 51/1996. Nu rezultă că acesta ar fi acceptat cu intenție sau din simplă neglijență recepția cu obiecții a unor lucrări despre care știa că nu pot fi remediate în condițiile prevăzute de actul normativ menționat ori de contractul încheiat părți.

Pentru toate aceste considerente, judecătorii au respins  acțiunea, ca neîntemeiată. Mai mult, reținând culpa procesuală a reclamantei Hidroelectrica pentru declanșarea litigiului, Tribunalul București a obligat compania la plata către Eugen Pena a sumei de 45.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. La Curtea de Apel, această sumă a fost redusă la 25.000 lei.

foto: commons.wikimedia.org

spot_img

Articole recente

Cum a fost obligată Administrația Străzilor să achite despăgubirea plătită de asigurator unui șofer, care și-a avariat anvelopele mașinii într-o gură de canal din...

Pretențiile Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 14.04.2022, reclamanta SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP...

Mai multe articole din aceeași categorie