Guvernul Orban discută în ședința de miercuri, 18 noiembrie, un proiect de Ordonanță de Urgenţă privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel. OUG ar putea avea următoarea formă:
Articol unic (1)
Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători. (2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2023. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.
Proiectul de OUG a fost avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința din 12 noiembrie.
Motivul adoptării OUG
Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care a intrat în vigoare în data de 23 iulie 2018, s-au adus modificări în ceea ce privește compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Astfel, prin art. I pct. 30 din prima lege citată a fost modificat art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, stabilindu-se următoarele: “Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.”
CSM a analizat impactul aplicabilității, începând cu data de 1 ianuarie 2021, a dispozițiilor legale menționate mai sus. CSM a apreciat că împrejurările ținând de insuficiența resursei umane, care au fundamentat amânarea aplicării acestor dispoziții legale, subzistă şi în prezent, arătând faptul că neadoptarea unor măsuri legislative care să prelungească amânarea aplicării acestora are în mod evident potențialul de a afecta desfășurarea corespunzătoare a activității instanțelor de judecată, în special la tribunale şi curţi de apel. Sub acest aspect, CSM a arătat faptul că prin Noul Cod de procedură civilă apelul a fost generalizat, fiind, de principiu, calea de atac ce se exercită împotriva hotărârilor primei instanţe. Ca atare, tribunalele gestionează un număr semnificativ de apeluri, ceea ce face ca impactul modificării compunerii completului să fie unul major, afectând aproape toate cauzele supuse controlului judiciar la 2 tribunale şi majoritatea cauzelor supuse controlului judiciar la curțile de apel. În egală măsură, activitatea ar fi grav afectată şi în materie penală la nivelul curților de apel, care, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, au competenţa generală de soluţionare a apelurilor împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii şi tribunale.
Consiliul Superior al Magistraturii a mai arătat că, pe fondul problemelor cu care deja se confruntă instanțele, în raport de volumul mare de activitate, acestea vor întâmpina dificultăți suplimentare decurgând din aplicarea acestor dispoziții legale pentru care nu există resursa umană. Pentru aceste motive, CSM a apreciat că este necesară o intervenție legislativă de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce privește judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători. În plus, mărirea schemelor de personal în sistemul justiţiei şi ocuparea posturilor vacante este un proces de durată care presupune nu doar organizarea unui concurs de admitere în magistratură sau la Institutul Naţional al Magistraturii, ci o abordare pe termen mediu, în sensul organizării inclusiv a unor concursuri de promovare la instanţe superioare, în sensul majorării schemelor de personal şi de asemenea în sensul asigurării resurselor financiare necesare pentru ocuparea acestor posturi.
În opinia CSM, este necesară adoptarea unei soluții legislative având ca obiect amânarea, până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, în vederea asigurării unui interval de timp rezonabil pentru pregătirea sistemului judiciar, a aplicării prevederilor legale referitoare la soluționarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, neadoptarea unei noi măsuri de prelungire a suspendării aplicării art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare fiind de natură să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil (optim și previzibil).
Soluție temporară
În concluzie, soluția legislativă propusă prin proiectul de OUG este fundamentată pe următoarele argumente:
– numărul extrem de mare de cauze civile aflate pe rolul tribunalelor și curților de apel, care au competență în soluționarea apelurilor în materie civilă;
– prin Noul Cod de procedură civilă, apelul a fost generalizat, fiind, de principiu, calea de atac ce se exercită împotriva hotărârilor primei instanțe. Ca atare, tribunalele și curțile de apel gestionează un număr semnificativ de apeluri, ceea ce face ca impactul modificării compunerii completului să fie unul major, afectând aproape toate cauzele supuse controlului judiciar la tribunale și majoritatea cauzelor supuse controlului judiciar la curțile de apel;
– tribunalele și curțile de apel gestionează un număr semnificativ de apeluri, ceea ce face ca impactul modificării compunerii completului să fie unul major (în perioada de referinţă 1.01.2020 – 30.09.2020, la nivelul curţilor de apel au fost înregistrate un număr de 73.615 de cauze în apel, din care 46.106 cauze nou intrate; pentru aceeași perioadă de referinţă, la nivelul tribunalelor au fost înregistrate un număr de 171.319 de cauze în apel, din care 93.671 cauze nou intrate);
– încărcătura mare pe judecător la nivel de tribunale și curți de apel; – schemele de personal (judecători și personal auxiliar) de la nivelul tribunalelor și curților de apel nu sunt adecvate nici în prezent volumului de activitate. Or, o creștere a numărului de judecători în completurile de apel ar conduce la o grevare și mai mare a activității;
– numărul cauzelor în care fiecare judecător urmează să participe va crește semnificativ, în condițiile în care cu același număr de judecători trebuie să se asigure alcătuirea completurilor de apel cu 3 judecători, ceea ce înseamnă creșterea volumului de activitate al fiecărui judecător de la tribunale și curți de apel cu 1/3. Astfel, există riscul real al scăderii calității actului de justiție îndeplinit de judecător, efectul fiind, finalmente, contrar celui scontat de legiuitor, inclusiv din perspectiva judecării 4 cauzelor în termen rezonabil;
– cu referire la materia penală, având în vedere subdimensionarea schemelor de personal ale instanțelor judecătorești, dispozițiile privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători sunt de natură să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești și să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor cu celeritate, respectiv într-un termen rezonabil;
– apropiata intrare în vigoare a dispoziţiilor legale referitoare la judecarea apelurilor în complet alcătuit din 3 judecători, ceea ce face necesară aprobarea de către colegiile de conducere ale tuturor instanțelor judecătorești care soluționează apeluri, prealabil datei intrării în vigoare a dispozițiilor normative amintite, la propunerea președinților secțiilor, a înființării noilor complete de judecată ce vor soluționa apelurile în materie penală şi extrapenală, în conformitate cu procedura stabilită prin dispozițiile legale în vigoare.
