Guvernul condus de liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat săptămâna trecută că nu susține adoptarea unei inițiative legislative privind introducerea în Codul Penal a unei noi infracțiuni. Este vorba de inițiativa legislativă ce are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu un articol nou respectiv art. 297, indice1 , prin care se reglementează o nouă infracțiune, respectiv „abuzul de putere în contra persoanelor private”, aceasta fiind definită ca fiind „Fapta unei persoane care exercită prerogativele de autoritate publică ori prestează un serviciu public care prejudiciază un drept patrimonial sau nepatrimonial sau aduce atingere unui interes personal se pedepsește cu închisoare între 2 și 7 ani și interzicerea unor drepturi (…)”. Propunerea legislativă privind reglementarea abuzului de putere și completarea Legii nr.286/2009 privind codul penal a fost inițiată de deputatul PSD Cătăniciu Steluţa-Gustica împreună cu un grup de parlamentari PSD (Bp.575/2023).
În opinia Guvernului, autorii propun practic o infracțiune care acoperă aceleași situații reglementate în prezent la art. 297 din Codul penal – abuzul în serviciu. Executivul a semnalat și deficiențele în ceea ce privește redactarea textului de lege, sintagma „persoană privată” fiind neclară, generatoare de confuzii, în sistemul nostru de drept, subiectele de drept civil sunt persoanele fizice și persoanele juridice, iar persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat. De asemenea, în opinia Executivului, elementele care sunt prezentate în Expunerea de motive ca fiind de noutate sunt acoperite de actuala reglementare, acțiunile sau inacțiunile ce formează elementul material al infracțiunii au o formulare generală, care înglobează încălcarea unei mari varietăți de îndatoriri de serviciu, o reglementare mai amănunțită a elementului material nu ar putea cuprinde într-un text toate comportamentele ce reprezintă o încălcare atribuțiilor de serviciu și ar exista riscul ca anumite fapte comise să nu poată fi încadrate în niciuna din categoriile de comportament vizate de text. În concluzie, situațiile invocate în Expunerea de motive sunt acoperite de actuala reglementare, astfel încât dispozițiile propuse sunt redundante, creând paralelism legislativ.
