Guvernul nu este de acord cu propunerea legislativă prin care avocatul definitiv să aibă dreptul să pună concluzii la toate instanțele, inclusiv ÎCCJ

Exclusivitate

Guvernul a anunțat, în ședința din 11 aprilie 2024, că nu susține adoptarea inițiativei legislative pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iniţiată de deputații neafiliați Bola Bogdan-Alexandru și Kocsis-Cristea Alexandru. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) și (3) ale art. 22 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul în care:

  • avocatul stagiar să poată pune concluzii numai în primă instanță, atât la judecătorie, cât și la tribunal;
  • avocatul definitiv să aibă dreptul să pună concluzii la toate instanțele (în prezent, la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională pot pune concluzii doar avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 5 ani de la definitivare).

Executivul consideră că argumentul inițiatorilor, potrivit căruia dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 ar putea restrânge în vreun fel dobândirea de către avocatul stagiar a experienței în fața instanțelor judecătorești nu ar putea fi reținut, ci este evident că legiuitorul a oferit o soluție echilibrată, care ține cont atât de distribuirea  actuală a competenței la nivelul instanțelor judecătorești, cât și de criteriul experienței profesionale a avocatului stagiar. În opinia Guvernului, nici argumentul inițiatorilor referitor la specializarea avocaților nu ar putea fi primit, în condițiile în care este greu de admis că la începutul carierei s-ar putea vorbi de o veritabilă specializare, rolul stagiului fiind, mai degrabă, acela al acumulării experienței profesionale, pentru ca, după definitivarea în profesie, treptat și fără a afecta calitatea serviciilor acordate, avocatul definitiv să aibă plenitudine de competență. De asemenea, reprezentanții Executivului apreciază că nici analogia cu reglementarea în materia organizării și exercitării profesiei de consilier juridic nu ar putea fi primită, existența, în alte materii, a unor soluții legislative, poate discutabile și mai puțin potrivite, neputând constitui motivul determinant pentru legiuitor de a amenda, în același sens, legislația în ceea ce privește desfășurarea activității corpului avocaților, fără a ține seama și de celelalte resorturi care au condus la instituirea soluțiilor legislative actuale cuprinse la art. 22 din Legea nr. 51/1995.

Executivul a mai apreciat, cel puțin în cazul limitării capacității profesionale care privește activitatea la instanța supremă, că aceasta nu este deloc întâmplătoare, ci a avut în vedere specificul organizării judiciare autohtone și competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este instanța care judecă calea de atac a recursului în casație, ce presupune un control de legalitate (iar nu rejudecarea în fond a cauzei) pentru a verifica în ce măsură hotărârea pronunțată în ultimul grad de jurisdicție în fond este conformă cu regulile de drept aplicabile, exigența impusă de art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 fiind, așadar, din această perspectivă, una rezonabilă și justificată.

spot_img

Articole recente

Instanța a suspendat procesul legat de rezilierea contractului încheiat cu firma siriană a lui Omar Hayssam pentru IPRS Băneasa

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să suspende procesul legat de rezilierea contractului încheiat de Autoritatea pentru...

Mai multe articole din aceeași categorie