Guvernul condus de Florin Cîțu a anunțat săptămîna trecută că susține adoptarea inițiativei legislative pentru modificarea și completarea art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, iniţiată de deputatul PNL Cristian Tudor Băcanu împreună cu un grup de parlamentari PNL (Plx.6/2021).
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se ca începând cu data de 1 ianuarie 2022, apelurile să fie soluționate în complet format din doi judecători, iar recursurile în complet format din trei judecători, dacă prin lege nu se prevede altfel. Cu alte cuvinte, se propune revenirea la regula soluționării apelurilor în complet format din 2 judecători.
Regula soluționării apelurilor în complet de 3, impusă de PSD
Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care a intrat în vigoare în data de 23 iulie 2018, s-au adus modificări în ceea ce priveşte compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Astfel, prin art. I pct. 30 din legea menționată a fost modificat art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabilindu-se că „apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.”. Până la intrarea în vigoare a acestei legi, reglementarea anterioară cuprindea o altă soluţie normativă – apelurile se judecau în complet format din 2 judecători.
În considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești erau subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției au fost adoptate în regim de urgenţă măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel, fiind adoptată o soluție de suspendare, până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, a aplicabilității prevederilor care statuau că apelurile se judecă în complet format din 3 judecători.
Ulterior, prin Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției, măsura a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2020, inclusiv. Având în vedere faptul că subdimensionarea schemelor de personal ale instanțelor judecătorești continua să subziste și ținând seama, totodată, de dificultățile întâmpinate în ceea ce privește configurarea completurilor de judecată, volumul ridicat de activitate și caracterul general al regulii instituite de art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, atât în materie penală, cât și civilă lato sensu (extrapenală), prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 215/2020, s-a adoptat soluția legislativă având ca obiect amânarea, până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv, în vederea asigurării unui interval de timp rezonabil pentru pregătirea sistemului judiciar, a aplicării prevederilor legale referitoare la soluţionarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, neadoptarea măsurii de prelungire a suspendării aplicării art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 fiind de natură să afecteze funcţionarea normală a instanţelor judecătoreşti, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil (optim și previzibil). 1 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel.
Sistemul consacrat anterior de Legea nr. 304/2004 – complet cu judecător unic la judecata în primă instanţă, complet format din 2 judecători la judecata din apel și complet format din 3 judecători la judecata în recurs – a fost introdus prin Legea nr. 142/1997 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească în contextul în care sistemul judiciar se confrunta cu o serioasă lipsă de personal, fiind ulterior preluat și în Legea nr. 304/2004, în condiţiile în care acesta și-a dovedit eficacitatea și a unei creșteri constante a volumului cauzelor soluționate de instanțele judecătorești.
Soluția completului de 3 a fost nemotivată și adoptată fără studiu de impact
Soluția completului de 3 judecători în apel, introdusă prin Legea nr. 207/2018 nu a fost în niciun fel motivată, nu a fost dezbătută în interiorul sistemului judiciar, neexistând un studiu de impact asupra efectelor care se vor produce în activitatea instanţelor judecătorești. Expunerea de motive de la momentul promovării inițiativei legislative devenită ulterior Legea nr. 207/2018 a enumerat incomplet, în termeni generali, rațiunea intervențiilor legislative, fără a menționa argumentele intervenţiei asupra componenței completurilor care soluționează apelurile:
- necesitatea de a lua în considerare o decizie a instanţei constituţionale şi de a transfera către Plen anumite prerogative ale Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
- obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești în termen de cel mult 90 de zile de la pronunțare;
- necesitatea înfiinţării unei structuri specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistraţi.
Soluția completului de 3 judecători în apel avea potenţialul de a afecta desfășurarea corespunzătoare a activității instanțelor de judecată, în special la tribunale şi curți de apel, pe fondul problemelor cu care deja se confruntau instanţele: volum mare de activitate, scheme de personal subdimensionate. Astfel, prin Noul Cod de procedură civilă apelul a fost generalizat, fiind, de principiu, calea de atac ce se exercită împotriva hotărârilor primei instanțe, tribunalele gestionând un număr semnificativ de apeluri, ceea ce făcea ca impactul modificării compunerii completului să fie unul major, afectând aproape toate cauzele supuse controlului judiciar la tribunale şi majoritatea cauzelor supuse controlului judiciar la curţile de apel. În egală măsură, activitatea ar fi fost grav afectată și în materie penală la nivelul curților de apel, care, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, au competenţa generală de soluţionare a apelurilor împotriva hotărârilor 4 penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii și tribunale.
Un număr mai mare de judecători în complet nu garantează o calitate sporită a actului de justiție
Chiar dacă s-ar putea presupune că soluția majorării numărului de judecători în completurile care soluționează apelurile a avut la bază ideea că participarea mai multor judecători în complet ar spori calitatea actului de justiție, aşa cum cu temei s-a arătat în doctrină, un număr mai mare de judecători în complet nu garantează o calitate sporită a deliberării și nici o responsabilitate mai mare a membrilor completului: „Dimpotrivă, câtă vreme răspunderea va fi disipată între trei, în loc de doi judecători, iar numărul cauzelor în care fiecare judecător urmează să participe va crește semnificativ, există riscul real al scăderii calităţii deliberării, efect contrar celui scontat de legiuitor.”. „Considerăm însă că chiar și în ipoteza unei colegialități depline, în care deliberarea este precedată de un studiu aprofundat al dosarului de către toţi membrii completului, participarea unui judecător suplimentar nu aduce, în marea majoritate a cazurilor (anume peste 95 %) nici un avantaj faţă de colegialitatea asigurată, deja, de lege lata de implicarea a doi judecători care intră în compunerea completului de apel. Completul de 2 judecători asigură, deja, dialogul, raționamentul judiciar, căutarea echilibrului soluției, schimbul de idei care conturează mult mai bine atât situația de fapt cât și cea de drept relevantă pentru soluționarea pricinii. Nu există, în aprecierea Guvernului, un avantaj semnificativ al includerii unui al treilea judecător în complet. De altfel, această includere este superfluă în cele 99,9 % din cazuri în care primii doi judecători cad de acord, caz în care celui de-al treilea nu-i rămâne altă soluție decât să-şi argumenteze poziţia contrară și, în caz de insucces, să se ralieze soluției majoritare ori să redacteze o opinie separată (soluție puțin uzitată în practică, în cazuri de principiu). În cazul în care cei doi judecători care compun actualmente completul de apel nu cad de acord, va fi oricum inclus un al treilea judecător pentru soluționarea divergentei. Se observă, aşadar, că în cauzele complexe și care generează păreri divergente se poate ajunge și în prezent la un complet de 3 judecători în apel, dar doar în mod punctual, acolo unde deliberările anterioare au relevat o complexitate sporită a cauzei și o divergență de idei în cadrul completului inițial.” Așadar, soluția majorării numărului de judecători în completurile care soluționează apelurile prezintă avantaje discutabile, iar acestea sunt în mod evident contrabalansate de faptul că soluția extinderii colegialității va genera o creștere considerabilă a încărcăturii de cauze pe judecător, de natură să conducă la prelungirea duratei proceselor şi să genereze riscul real al scăderii calităţii actului de justiție.
Complet de 3 înseamnă suplimentarea considerabilă a schemelor de personal
În acest context, aplicarea reglementării legale privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători ar necesita o suplimentare considerabilă a schemelor de personal ale instanțelor judecătoreşti, ceea ce presupune și o influență financiară consistentă. Mărirea schemelor de personal în sistemul justiției și ocuparea posturilor vacante este, oricum, un proces de durată care presupune nu doar organizarea unui concurs de admitere în magistratură sau la Institutul Național al Magistraturii, ci o abordare pe termen mediu şi lung pentru acoperirea deficitului major de personal din sistem, în sensul organizării unor concursuri de promovare la instanţe superioare, al majorării substanțiale a schemelor de personal și, de asemenea, al mobilizării unor serioase resurse financiare, necesare pentru ocuparea acestor posturi.
Referitor la soluția propusă prin inițiativa legislativă de intrare în vigoare a legii începând cu data de 1 ianuarie 2022 – aşadar, anterior expirării suspendării operate prin Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020 cu privire la dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 în ceea ce privește judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători, considerăm că ar trebui să fie avută în vedere intrarea în vigoare a legii chiar la 3 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, nefiind identificate motive pentru care data de 1 ianuarie 2022 ar fi un reper pentru stabilirea datei intrării în vigoare a legii.
Amintim, în context, că la Senat a fost înregistrat recent proiectul de lege privind aprobarea OUG 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel. Comisia Juridică are termen de depunere a raportului 16 martie, termenul pentru depunerea amendamentelor fiind 10 martie.
foto: facebook.com
