Guvernul PSD-PNL, condus de Marcel Ciolacu, a anunțat, în ședința de miercuri, 4 septembrie 2024, că nu susține adoptarea unei iniţiative legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, inițiată de senatorul USR Virgil Marius Bob, împreună cu un grup de parlamentari USR (Bp. 264/2024). Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii unor prevederi în materia cazurilor de încetare a funcției de judecător sau de procuror și a drepturilor acestora. Astfel, se propune ca soluția clasării (nu, însă, și a încetării procesului penal) să nu mai conducă, în toate cazurile, la încetarea suspendării din funcție și la repunerea judecătorului sau procurorului în situația anterioară, ci doar atunci când soluția clasării a fost dispusă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) – d) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. Este vorba de cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale. Astfel, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
- a) fapta nu există;
- b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
- c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
- d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate
De asemenea, se propune extinderea, pe de o parte, a sferei situațiilor în care magistratul este eliberat din funcție, adăugându-se cazului condamnării definitive a acestuia și situația încetării procesului penal dispusă de către instanța judecătorească, iar, pe de altă parte, se restrânge sfera infracțiunilor pentru care, în caz de condamnare, precum și în caz de încetare a procesului penal, judecătorul sau procurorul este eliberat din funcție, în acest sens fiind menționate strict și limitativ infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunile de serviciu sau infracțiunile în legătură cu acestea și infracțiunile contra înfăptuirii justiției. Totodată, se propune modificarea soluției normative cuprinse la art. 214 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, în sensul ca doar achitarea și clasarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală să conducă la reluarea beneficiului pensiei de serviciu, iar nu și clasarea pe alte temeiuri decât cele anterior menționate, renunțarea la urmărirea penală, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de judecător sau procuror.
In opinia Executivului, inițiativa legislativă este deficitară în privința soluțiilor de fond preconizate, iar numeroase norme propuse prin inițiativa legislativă analizată sunt lipsite de claritate, precizie și predictibilitate – cerințe de calitate a oricărui act normativ potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale. Prin efectul normelor propuse, orice situație în care s-a dispus clasarea sau încetarea procesului penal, în situațiile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e) – j) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, naște automat o prezumție privind posibila vinovăție a magistratului în cauză, contrar constatărilor organului de urmărire penală sau instanței penale. Reglementarea propusă ar avea și un vădit caracter discriminatoriu, magistrații fiind singura categorie pentru care art. 18 din Codul procedură penală nu ar fi un drept, ci o obligație de care ar depinde menținerea în funcție. Aceleași rațiuni ar impune o abordare nediscriminatorie și, deci, analizarea unei intervenții sistemice, pentru toate categoriile de persoane (poliție, jandarmerie, servicii de informații, parlament, funcționari publici etc.). Practic, în toate aceste situații – clasarea pe alte temeiuri, renunțarea la urmărirea penală, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei – cererea de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, plata pensiei de serviciu, suspendate în temeiul art. 214 alin. (2) din lege, ar rămâne suspendate pe termen nedefinit.
