Senatorii PNL Cătălin Daniel Fenechiu și Cristian–Augustin Niculescu-Țâgârlaș au formulat o propunere legislativă (Plx 352/2024) pentru modificarea și completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 56 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, în sensul asimilării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, pe durata exercitării mandatului, cu judecătorii și procurorii în ceea ce privește incompatibilitățile, interdicțiile, drepturile și îndatoririle.
În Punctul de vedere formulat de Executiv, în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) din Constituţie şi în temeiul art. 25 lit. (b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, se arată că Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri care compun Plenul CSM. Dintre aceștia, 14 membri sunt aleşi în cadrul adunărilor generale ale magistraților de la instanţe și parchete, respectiv 9 judecători şi 5 procurori. Societatea civilă este reprezentată de 2 membri, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleşi de Senat. Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară activitatea în ședințe ale Plenului, precum și în ședințe ale secţiilor Consiliului. Potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 133 alin. (2) lit. b), cei 2 reprezentanți ai societății civile participă numai la lucrările în plen. Aşadar, Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă sistemul judiciar în general, iar pentru a promova incluziunea și transparența, legiuitorul constituțional a reglementat o componentă pluralistă a acestui organ al autorității judecătorești, cu reprezentarea societății civile.
În opinia Executivului, norma propusă instituie o dispoziție de principiu care reglementează statutul membrilor aleși ai Consiliului, reprezentanți ai societății civile prin asimilare cu statutul judecătorilor și procurorilor. O astfel de asimilare este, însă, problematică, întrucât, în considerarea calității de magistrat, judecătorilor și procurorilor le sunt recunoscute atât drepturi generale, cât și drepturi specifice, unele din aceste drepturi specifice având caracter fundamental pentru existenţa şi exercitarea funcției de magistrat: de exemplu, independenţa și inamovibilitatea judecătorilor, respectiv stabilitatea procurorilor; de asemenea, judecătorii și procurorii au îndatoriri specifice ce derivă din această calitate, cum ar fi obligația de a asigura supremaţia legii ori de a respecta normele codului deontologic. Pe cale de consecință, se ajunge la situaţia în care, prin aplicarea tale quale a dispozițiilor Legii nr. 303/2022, ce au în vedere statutul profesional al judecătorilor şi procurorilor, membrilor aleși ai Consiliului din partea societății civile, aceștia din urmă să beneficieze, respectiv să fie ţinuţi de o serie de drepturi și obligații profesionale specifice magistraților, indisolubil legate de calitate de judecător și procuror, ceea ce nu poate fi admis.
Cât privește oportunitatea demersului legislativ, Guvernul precizează că adoptarea celor trei legi ale „Justiției” a constituit Jalonul 423 – „Intrarea în vigoare a legilor justiţiei” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii)” în Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNNR), jalon realizat deja prin adoptarea de către Parlamentul României a celor 3 legi. În plus, se apreciază că aplicarea prevederilor inițiativei legislative ar putea conduce la un impact negativ asupra bugetului consolidat, ar influența negativ ținta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale. Având în vedere considerentele menționate, Guvernul a anunțat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
