Justnews.ro

Guvernul a exprimat, în ședința din 3 martie 2021, puncte de vedere în privința a 33 de inițiative legislative.  Printre acestea s-a numărat și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, iniţiată de 4 parlamentari PSD, Florin Iordache, Bădălău Niculae, Paul Stănescu si Alfred Simonis (Bp. 286/2020, Plx. 475/2020). Cabinetul condus de Florin Cîțu a decis să nu susțină adoptarea acestei iniţiative legislative”.

Principalele reglementări

Iniţiativa legislativă avea ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, respectiv completarea art. 31 cu un nou alineat, în sensul că ”sunt prezumate a fi realizate în mod legal toate activitățile și atribuțiile unui polițist în legătură cu exercițiul drepturilor sau îndeplinirea obligațiilor de serviciu prevăzute la alin. (1), precum și actele prin care acestea sunt constatate. Dovada contrară poate fi realizată doar prin administrarea probelor prevăzute de lege.” Totodată, este vizată modificarea art. 36 alin. (5), în sensul instituirii unei limite de timp de maximum 8 ore în care o persoană poate fi supusă unor măsuri dispuse sau întreprinse de polițist de natură a afecta libertatea de miscare, la finele acestora fiind obligatorie permiterea părăsirii sediului poliției.

Argumentele Guvernului

Guvernul Cîțu a explicat, referitor la intenția de reglementare din cuprinsul pct. 1 al articolului unic al propunerii legislative, că principiul legalității reprezintă unul din principiile fundamentale ale statului de drept și presupune obligativitatea ca toate autoritățile statului, precum și persoanele fzice și juridice, să respecte și să aducă la îndeplinire întocmai legile și celelalte acte normative, în acord cu dispozițiile constituționale. Deși neconsacrat la nivel legislativ, principiul legalității guvernează întreaga activitate desfășurată de către polițiști, în sensul că aceștia sunt obligați să își exercite toate atribuțiile profesionale cu respectarea strictă a dispozițiilor legale în vigoare și cu ocrotirea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice. Executivul menționează că prezumția relativă a desfășurării tuturor atribuțiilor polițiștilor cu respectarea prevederilor legale în vigoare operează inclusiv în lipsa consacrării legislative exprese a principiului legalității. Așadar, chiar și în lipsa intervenției legislative preconizate la pct. 1 al articolului unic, prezumția relativă de legalitate operează de plin drept, putând fi răsturnată în cadrul procedurilor judiciare, prin administrarea unor dovezi în acest sens. Totodată, absolutizarea prezumției de legalitate ar putea avea drept consecință înfrângerea justului echilibru ce ar trebui să existe între aceasta și prezumția nevinovăției persoanei.

Riscul unui exces de putere

De asemenenea, prin absolutizarea prezumției de legalitate a tuturor activităților și atribuțiilor desfășurate de polițiști, s-ar crea premisele unui posibil exces de putere îndreptat împotriva cetățenilor, având în vedere că polițiștii, prin prisma prerogativelor de putere publică sub care își exercită atribuțiile, beneficiază oricum de o poziție supraordonată, de un avantaj substanțial față de persoanele presupuse a fi săvârșit fapte ilicite, având putere discreționară de a stabili faptele pe care i le impută și de a stabili sancțiuni în consecință. În concluzie, Executivul consideră că drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt cele care ar trebui ocrotite și asigurate, și nu încrederea necondiționată, ab initio în buna credință a organelor constatatoare.

Proiectul legislativ a fost criticat, în perioada în care Parlamentul era dominat de PSD, și de ONG-uri precum APADOR-CH, ActiveWatch, Asociatia MozaiQ LGBT, Miliția Spirituală, CeRe, Asociația Civica, Centrul FILIA, Funky Citizen. Despre acest subiect, Justnews a scris aici.

foto: politiaromana.ro

Alte articole