Comunicatul DNA
La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție anunțau că i-au adus la cunoștință generalului Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Procurorii militari au arătat, într-un comunicat că, în cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N. Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate. Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer la Ministerul Apărării Naționale.
Percheziția
Cu o lună și jumătate înainte, prin ordonanţa din data de 17.04.2026 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus efectuarea unei percheziţii corporale asupra suspectului general. It. Berdilă Iulian, în vederea ridicării telefoanelor mobile utilizate de către acesta, precum şi orice alte medii de stocare date informatice, aflate în posesia acestuia, bunuri, înscrisuri sau valori ce pot avea legătură cu cauza. În motivare, s-a arătat că prin ordonanţa din data de 17.04.2026 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul general. It. Berdilă Iulian, militar activ, locţiitor pentru operaţii şi instrucţie al Şefului Statului Major al Apărării, sub aspectul comiterii infracţiunii de uzurparea funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 300 Cod penal. Procurorul a dispus măsura, având în vedere faptul că, în telefoanele mobile utilizate de către suspect se pot găsi date ce pot servi ca mijloace de probă necesare constatării complete a împrejurărilor comiterii infracţiunilor şi identificării tuturor persoanelor implicate în activităţile infracţionale.
Berdilă a cerut degeaba telefonul înapoi
La data de 30 aprilie 2026, pe rolul Curții de Apel București este înregistrată cererea formulată de petentul Berdilă Iulian de restituire bunuri (telefoanele reținute de procurori). O săptămână mai târziu, un judecător de drepturi şi libertăţi de la Secția I Penală refuză să dea curs solicitării formulate de Berdilă Iulian:
- Solutia pe scurt: Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. 2 și art. 166 C. pr. pen., art. 34 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 și art. 112 din Legea nr. 304/2022. În temeiul art. 171 C. pr. pen. raportat la art. 250 C.proc.pen., respinge ca nefondată plângerea formulată de inculpatul Berdilă Iulian.. În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată ședință publică, astăzi, 7.05.2026.
Locțiitorul Șefului Statului Major al Apărării a arătat că, prin ordonanţa DNA s-a dispus, în mod nelegal, efectuarea unei percheziții corporale în vederea ridicării silite a dispozitivelor mobile aflate asupra acestuia. Critica principală invocată de petent era legată de efectuarea percheziţiilor corporale şi ridicarea silită a unor echipamente de comunicaţii utilizate de cadre militare cu acces la informaţii clasificate, fără a se institui garanţii procedurale speciale pentru protecţia informaţiilor secrete şi a intereselor de securitate naţională. Petentul a invocat faptul că România are obligaţii constituţionale şi internaţionale privind protecţia informaţiilor clasificate, inclusiv a informaţiilor NATO, iar actualul cadru normativ permite accesul unor ofiţeri de poliţie judiciară la echipamente care conţin asemenea date, fără existenţa unor mecanisme de securitate adecvate. în opinia sa, această situaţie poate genera incompatibilități între obligaţiile asumate de Stat în materia securității informaţiilor şi activitatea organelor judiciare, afectând atât securitatea naţională, cât şi funcţionarea structurilor militare de comandă. În acest sens, suspectul solicitase sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia dispoziţiilor art. 165 alin. 2 şi art. 166 din Codul de procedură penală, art. 34 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 şi art. 112 din Legea nr. 304/2022, apreciind că este admisibilă, potrivit disp. art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992. În plus, petentul a mai arătat că, dată fiind calitatea sa de locţiitor al Șefului Statului Major al Apărării, există posibilitatea să participe la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) și prin urmare, respectivele dispoziţii ar fi constituţionale numai în măsura în care i-ar asigura şi lui aceleaşi garanţii procedurale, ca si în cazul celorlalţi miniştri care fac parte din CSAT.
Judecătorul a arătat că, chiar dacă susţinerile petentului ar fi reale, o astfel de soluţie legislativă nu ar fi influenţat în niciun fel soluţionarea prezentei cauze. Astfel, necesitatea autorizării prealabile a percheziţiei este incidentă exclusiv în cazul parlamentarilor, nu şi în cazul miniştrilor. În cazul niciunuia dintre miniştrii care fac parte din CSAT nu este nevoie de vreo autorizare specială pentru efectuarea unei percheziţii corporale sau pentru ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri, a explicat judecătorul Curții de Apel București.
De reținut că luni, 8 iunie 2026, aceeași instanță – Curtea de Apel București – a respins o cerere similară, formulată de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care voia să îi fie restituit un telefon mobil ridicat de DNA. Gheorghiță Vlad formulase cererea la data de 3 iunie, a doua zi după ce dosarul a fost făcut public. Dosarul penal 50/3/P/2025, în care sunt cercetați generalii Berdilă Iulian și Vlad Gheorghiță, a fost deschis de procurorii militari de la DNA în toamna anului 2025.
