Justnews.ro

Cea mai mare dezamăgire, eșec, insatisfacție din carieră, care apoi s-a transformat într-o uriașă bucurie, a fost cazul colegului nostru, avocatul Robert Roșu, condamnat la închisoare doar pentru exercitarea profesiei – a afirmat, într-un interviu pentru Justnews, Gabriel Zbârcea, managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii. El ne-a dezvăluit de unde vin cele mai importante onorarii în societățile mari de avocatură, ce calități trebuie să aibă un candidat pentru a ajunge să profeseze într-o mare casă de avocatură și cât preț pune, la interviurile de angajare, pe felul în care gândesc avocații “out of the box”. Gabriel Zbârcea ne-a mai spus părerea lui despre examenul de admitere în profesia de avocat și ne-a mărturisit că activitățile pro bono sunt des întâlnite în România, dar că această practică se face discret, fără prea mult tam-tam. În opinia lui Gabriel Zbârcea, războiul din Ucraina, deși absurd și nedorit, creează oportunități pe piața serviciilor avocațiale, iar protecția datelor sau criptomonedele sunt domenii care au devenit de mare interes pentru societățile mari de avocatură din România.

Justnews: Avocații s-au confruntat cu o situație gravă în perioada pandemiei Covid-19. Acum avem criză în energie, război în Ucraina, inflație. Se poate vorbi de o criză pe piața serviciilor avocațiale?

G.Zbârcea: În mod evident, ceea ce am avut în perioada pandemică a reprezentat o criză majoră, mai ales pentru noi, avocații, fiindcă instanțele au fost închise, oamenii stăteau acasă, toate veniturile firmelor de avocatură au fost diminuate drastic. În schimb, războiul din Ucraina, pe noi, firmele de avocatură, nu ne-a afectat foarte tare, deocamdată. Aș putea spune că dimpotrivă, această situație poate oferi o oportunitate. Sunt clienți, multinaționale, care migrează din Ucraina spre România sau spre alte piețe, care au venit către noi, sunt materii noi de drept pe care le aprofundăm (sancțiuni, statutul juridic al emigranților si refugiaților, relocarea afacerilor din spațiul extracomunitar in Romania etc). Sunt clienți foarte importanți ucraineni, de pildă, unul dintre cei mai mari jucători din piața pariurilor sportive din țara vecină, ce deținea cam 90 % din piață, a venit către noi. De asemenea, clienți importanți, jucători pe piața de energie. Deci, pentru noi, cel puțin din perspectivă strict economică, acest război poate fi o oportunitate. În privința celorlalte crize – din energie, creșterea prețurilor etc. – trebuie să nuanțez un pic. Marea majoritate a clienților noștri sunt companii, 80-90 %. Acestea nu au fost teribil de afectate până în acest moment. Ele au, poate, probleme în lanțul de aprovizionare, alte tipuri de probleme. Există niște aspecte pe care le-am remarcat și anume întârzieri în plată, probleme de cash flow, dar încă nu am constatat o problemă gravă care să ne afecteze, în sensul că serviciile avocațiale nu ar mai fi cerute. Există o mai mare atenție, probabil, în ceea ce privește alocarea de resurse către serviciile juridice din partea acestor companii, care au devenit foarte atente cum cheltuie banii.

Justnews: În momentul de față se poate discuta de o creștere a tarifelor în piața avocațială?

G.Zbârcea:  Eu cred că ar fi o greșeală. Ar fi o greșeală și o măsură nejustificată. Și cumva contrar față de tot ce se întâmplă în lume. În ceea ce ne privește, nu vom crește tarifele. Important, acum, e să ai și să îți menții clienții.

Justnews: În prezent, avem comerț electronic, protecția datelor, securitate IT, inteligență artificială, criptomonede, etc, domenii relativ noi în care apar multe reglementări. Cum va arăta piața serviciilor avocațiale peste 5 ani?

G.Zbârcea: Cred că va fi o creștere foarte accentuată de nevoi juridice pe aceste noi piețe, noi domenii de activitate. De pildă, în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, de la implementarea directivei și în România, a fost o cerere uriașă, avocații care se ocupă de domeniul acesta au fost extrem de ocupați. Cred că, de 3 ani de zile, ei sunt fully booked, este unul din departamentele care funcționează la parametri foarte ridicați. În legătură cu celelalte domenii, sunt foarte multe solicitări în ultima perioadă pe ce înseamnă reglementări de criptomonede, de plăți făcute în criptomonede și, în general, tot ce ține de inteligența artificială. Au tot apărut clienți în ultima vreme și cred că, de asemenea, în viitor va fi o zonă de interes.

Justnews: Ce domenii credeți că vor fi în declin în următorii ani?

G.Zbârcea: Aici e foarte interesant. Cred că, în principiu, chestiuni legate de fuziuni și achiziții. Altminteri, s-a întâmplat în ultimul an de zile un recul pe această zonă de fuziuni și achiziții. Am numărat, cu sprijinul Ziarului Financiar, doar 6 mari tranzacții de peste 100 de milioane. Suntem absolut nerelevanți față de piața central-europeană, dacă ne raportăm la Polonia, Cehia și Ungaria, de pildă. Mai degrabă, apar tranzacții mici și medii și cred că, în continuare, vor fi foarte puține tranzacții foarte mari pe piață. Din păcate, fuziunile și achizițiile probabil că vor scădea. În schimb, cred că va crește numărul litigiilor. În orice perioadă de criză, litigiile se înmulțesc. De asemenea, insolvențele, restructurările, chestiuni legate de drept bancar, creditări, restructurări de credite, acestea vor crește categoric.

Justnews:  Vedeți fuziuni, că vorbeați de fuziuni, în următorii ani, între mari case de avocatură?

G.Zbârcea: În România, nu, din păcate sau din fericire. Trendul este exact invers, adică tendința este de fărâmițare a marilor case de avocatură și de desprindere a unor cabinete mici-medii. Asta a fost cel puțin tendința în ultimii 3-5 ani. Eu n-am auzit de fuziuni majore pe piața avocațială, iar criza economică cred că va duce la o mai mare fărâmițare a pieței avocațiale. Evident că o firmă mare are anumite avantaje, legate mai ales de faptul că poți să duci multe proiecte în același timp sau proiecte mai grele în același timp. În schimb, un cabinet mai mic de avocatură oferă mai multă suplețe și armonie, poate mai puține constrângeri financiare și cred că un mai mare grad de adaptabilitate la ce se întâmplă pe termen scurt și mediu.

Justnews: Care sunt cele mai specializate domenii din avocatura de business?

G.Zbârcea: Toate sunt specializate, dar în principiu, cele care sunt extrem de tehnice și nou apărute. De pildă, GDPR, un avocat care face civil sau penal nu poate să facă GDPR, pentru că este extrem de specific. Apoi, tot ce ține de domeniul criptomonedelor, NFT-urilor sau cybersecurity. Mai sunt și alte domenii destul de specializate. Mă refer aici la dreptul bancar, în care există anumite standarde, anumiți termeni care sunt specifici dreptului bancar, nu te învață la Facultatea de Drept lucrurile acestea. De pildă, aud adesea limbajul colegilor mei care fac drept bancar împreună cu avocați din Londra, împreună cu avocați din America și, câteodată, când aud cum conversează, mi se pare că e o limbă străină, pe care nu o stăpânesc.

Justnews: Într-o societate mare de avocatură, în prezent, din ce domeniu vin cei mai mulți bani?

G.Zbârcea: În principiu de la corporații, așa cum am zis, nu de la persoanele fizice. Poate în dreptul penal se câștigă foarte bine, dacă ai clienți cu un standard financiar ridicat.  În cazul nostru, 60 % din încasări provin din partea de consultanță și aprox. 40 % din partea de litigii, iar domeniile însemnate, aducătoare de mulți bani, fiind, așa cum am zis, dreptul bancar, fuziuni și achiziții, real estate, energie.

Justnews: În topul Legal 500 România sau în ghidul internațional juridic Chambers Europe, firma dumneavoastră era plasată constant pe primele locuri. Câtă încredere ar trebui să aibă un client – firmă sau persoană fizică – în astfel de topuri?

G.Zbârcea: Destul de mare și o să vă spun de ce. Topurile acestea se bazează pe câteva criterii obiective. Există niște researcheri, ei nu întocmesc aceste topuri din burtă, iar procedura este următoarea: firmele sunt rugate să ofere informații legate de ce tranzacții au făcut pe domeniul de activitate cercetat. Noi suntem, în ultimul top pe care l-am văzut, pe primul loc în 12 din 15 arii de practică. Informațiile prezentate se verifică în piață dacă într-adevăr, în biroul respectiv sau în tranzacția respectivă, avocații aceia au fost implicați sau nu. Apoi, intervine etapa de colectare de informații de la clienți, sunt indicați mai mulți clienți care sunt sunați de către researcheri și, nu în ultimul rând, are loc un interviu cu partenerii coordonatori de practică. Toate astea arată că e un exercițiu serios de selecție și de analiză. Evident că există un oarecare grad de subiectivism, ca în orice fel de analiză pe care o face un researcher. Dar aici este și un lucru important pe care trebuie să vi-l spun: nu există firmă de avocatură sau un avocat care să fie bun în toate. Există avocați specializați pe penal, care sunt excepționali, despre care poate n-ați auzit pentru că nu apar la televizor, dar ei au rezultate remarcabile în domeniul dreptului penal sau sunt avocați sau firme de avocați specializați în protecția datelor cu caracter personal sau în proprietate intelectuală, de care, de asemenea, poate nu s-a auzit, pentru că fac numai lucrul ăsta și îl fac cel mai bine și există numeroase asemenea exemple. Noi știm exact cine ne sunt competitorii, pentru că ne întâlnim de foarte multe ori, în anumite tipuri de tranzacții, sau în fața instanțelor de judecată cu probabil aceiași competitori.

Justnews: Recent s-a desfășurat examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea septembrie 2022. Ce amintiri aveți legate de acel moment, când ați dat dumneavoastră examenul de primire în profesie?

G.Zbârcea: Din păcate sau din fericire, eu nu am dat examen atunci când am terminat. A fost unul dintre ultimii ani, probabil, în care s-a intrat fără examen în profesia de avocat, așa cum atunci se intra pe repartiție în magistratură, pe medii. Totuși, sunt oarecum familiarizat cu ce se întâmplă acum, ca să vă răspund la întrebare. Eu personal nu sunt adeptul întrebărilor de tip grilă, așa cum se desfășoară acum examenul. Prefer mai degrabă examenul de la INM, de la magistratură, care e mult mai complex, mai variat. Am văzut că au fost în ultimii ani destul de multe contestări, atât privind formatul examenului, cât și în legătură cu unele întrebări a căror rezolvare era susceptibilă de alte răspunsuri. Cred că formatul, cumva, poate ar trebui regândit. Cel puțin asta e ideea mea: să-i lași mai mult pe oameni să gândească decât să-ți recite strict o prevedere dintr-un Cod civil sau dintr-un Cod de procedură civilă, la virgulă. Cred, repet, că examenul de la INM e o variantă mai bună: acolo se dau niște spețe foarte complicate, lungi, foarte lungi și sunt vreo 10 întrebări legate de o speță, practic te întâlnești cu o situație dată, concretă. În schimb, la admiterea în avocatură, unde se desfășoară pe cele 5 materii, acolo sunt niște întrebări cu răspunsuri multiple și acolo trebuie să știi, la virgulă, anumite lucruri. Nu este foarte mult loc de “a te juca” cu instituțiile, așa cum se întâmplă în cazul examenului de la magistrați, ci mai degrabă un exercițiu de memorie fantastic.

Justnews: Tinerii, care termină acum Facultatea de Drept, cum sunt?

G.Zbârcea: Nu vreau să generalizăm, pentru că am văzut tineri excepționali, dar din păcate, ei reprezintă o raritate, o rara avis. Cauzele sunt multiple: nici examenul de admitere în facultate nu mai e ce a fost, nu mai sunt 25, 20 pe loc, așa cum a fost atunci când dădeam noi la facultate, cred că și rigorile sunt mai mici, cred că a fost o generație extraordinară de profesori care s-a stins, creatori de doctrină. Astăzi există și foarte multe tentații pe care noi nu le aveam – gadgeturi, telefoane, internet, social media. Tocmai de aceea îmi este greu să judec sau să fiu aspru, dar lumea s-a schimbat. În același timp însă tinerii din ziua de azi sunt mai flexibili, mai îndrăzneți, mai puțin conservatori decât eram noi, nu se tem de schimbare.

Justnews: Ce l-ați sfătui pe un avocat stagiar? Spre ce să opteze:  un cabinet individual sau o societate de avocatură?

G.Zbârcea: El ar trebui să vadă spre ce domeniu ar vrea să meargă, spre Penal sau spre Civil. Dacă merg spre Civil, acolo au din nou posibilitatea de a opta: merg spre litigii sau merg spre activitatea de consultanță, care poate însemna dreptul concurenței, dreptul muncii, dreptul achizițiilor publice, dreptul corporatist, fuziuni și achiziții etc.  Școala nu te pregătește pentru așa ceva și până la urmă o adevărată specializare o va face într-un cabinet de avocatură, lucrând foarte mult pe un anumit domeniu Sunt foarte mulți tineri care sunt foarte talentați și au reale abilități oratorice și ar fi foarte pregătiți pentru a deveni avocați litiganți. Sunt alții care preferă activitatea de birou și sunt foarte buni în ceea ce fac. Oamenii ar trebui să facă în primul rând ceea ce își doresc dacă au posibilitatea și șansa de a alege. Căci asta e o mare problemă, dacă acei tineri care se pregătesc pentru meseria de avocat au sau nu au această posibilitate de a alege.

Justnews: Care ar fi “rețeta” pentru ca un tânăr să ajungă să lucreze într-o mare casă de avocatură? Ce calități ar trebui să aibă?

G.Zbârcea: Știință de carte, în primul rând, pentru că dacă nu știi carte, nu poți să faci față. Apoi, o anume mobilitate a gândirii. Noi punem foarte mare preț, în interviurile pe care le derulăm, pe felul în care gândesc avocații “out of the box” (n.r. “în afara cutiei” – neconvențional, dintr-o perspectivă nouă) și la noi există testul respectiv de cunoștințe, dar apoi avem o discuție liberă, despre lume, despre viață, despre preocupări, despre ce face în timpul liber. După o asemenea discuție îți dai seama cum este dotat intelectual, cum gândește și ce aptitudini are. Cu experiența pe care o avem și având în vedere câți oameni am intervievat sau cu care am interacționat fiecare dintre noi, ne dăm seama dacă respectivul candidat este un câștig pentru firmă și chiar unde i-ar fi locul potrivit într-o echipă.

Justnews: Dar creativitatea contează?

G.Zbârcea: Foarte tare, numai că problema fundamentală e că dreptul este o știință exactă. E oarecum matematică. Ai niște limite în care poți să te joci cu creativitatea. Creativitatea poate să intervină la un nivel un pic mai sus decât la nivelul unui avocat stagiar, în sensul că poți să te gândești la noi proiecte, noi programe pentru clienți, noi chestiuni legate de management. În privința creativității unui avocat tânăr, te poți gândi la o soluție la care poate nimeni nu s-a gândit, de pildă să folosească o excepție într-un litigiu. Asta ar fi creativitatea să spunem din punct de vedere juridic, să ridici cereri sau excepții în dosarul în care ești implicat, sau o soluție creativă într-o negociere aflată în impas, în partea de consultanță.

Justnews: Care a fost cel mai dificil caz din cariera dumneavoastră?

G.Zbârcea: Eu am avut șansa să fiu și litigant, să fiu și consultant. În anul în care am început profesia de avocat se făceau cam de toate, făceam și instanță, făceam și consultanță. Ca litigant, îmi aduc aminte de niște dosare absolut fabuloase, în care am reprezentat compania Petromin împotriva Statului Român, erau niște procese verbale de contravenție. Aveam 23-24 de ani la momentul respectiv și am reușit să câștig acele dosare cu mize uriașe, căci se stabiliseră niște prejudicii acelei companii de zeci – sute de milioane de dolari și am reușit să câștig acele procese. Ca și consultant, cred că au fost două momente importante în cariera mea, și anume prima încercare de privatizare a Rafinăriei Petromidia și, apoi, primele privatizări din industria de electricitate pe care statul român le-a realizat. A fost o chestiune de pionierat la momentul respectiv.

Justnews: Și care a fost cea mai mare dezamăgire, insatisfacție din cariera dumneavoastră?

G.Zbârcea: Cea mai mare dezamăgire, eșec, insatisfacție din carieră, care apoi s-a transformat într-o uriașă bucurie, a fost cazul colegului nostru, avocatul Robert Roșu. Ce s-a întâmplat în acel caz întrece orice fel de închipuire, atât la nivelul logicii, dar mai ales la nivelul unui profesionist al dreptului. Omul a fost condamnat doar pentru exercitarea profesiei, nu a fost condamnat pentru dare de mită, nu a fost condamnat pentru trafic de influență. Și faptul că noi, ditamai societatea de avocatură – am crezut și știam până în ultima clipă că nu făcuse absolut nimic și știam că nu a fost singur, în dosarele acelea lucrau peste 30 de avocați -, nu am putut să convingem niște judecători că nu făcuse nimic, a fost un eșec. Nu numai pentru el care a și plătit foarte tare cu cele peste 11 luni de pușcărie la care se adaugă 3 luni de arest la domiciliu, dar și pentru întreaga firmă de avocatură. Ulterior, asta a fost și cea mai mare bucurie a noastră că, într-un final, cu eforturile pe care le-am realizat, cu protestele avocaților din România, din Statele Unite, din Germania, din întreaga Europă, cu efortul unor judecători corecți, care s-au reaplecat asupra cazului, am reușit să întoarcem acea decizie ilegală și nedreaptă.

Justnews: A existat o solidaritate de breaslă…

G.Zbârcea: La început a fost uluitor pentru că noi am fost în stare de șoc atunci când am primit vestea. Am fost șocați, ăsta este cuvântul și apoi am văzut cum oameni care știau sau înțelegeau avocatura, au început să se ridice pe Facebook. Pentru că a fost un val pe Facebook pe care, culmea, nu l-am generat noi, fiindcă noi eram împietriți la momentul respectiv.  Și atunci când am văzut că lucrurile astea se întâmplă, evident că ne-am mobilizat și noi cu tot ce puteam. Au fost zeci de avocați care au muncit pentru asta. Vă dau un exemplu. Robert a primit la închisoare peste 100 de scrisori de la avocați din întreaga lume, de la Asociația Baroului american, Asociația Baroului din Germania care, uitându-se pe documentele dosarului respectiv, au avut luări de poziție în acest caz. Robert a avut la Rahova în 11 luni, 800 de grefe, 800 de vizite pe care noi, colegii lui avocați, le-am făcut. A fost un record care nu cred că se va mai întâlni, sunt sigur, în istoria închisorilor din România. Aproape în fiecare zi colegi de-ai noștri mergeau să-l vadă, eram 2 câte 2 la vizită și așa mai departe. El a beneficiat de această solidaritate. Mai mult, îmi aduc aminte de manifestațiile din România, pe ploaie, a fost o manifestație chiar în decembrie, îmi amintesc de niște barouri foarte mici ca număr de avocați în care mi se părea că ieșiseră toți în stradă, pe ploaie. Atunci am simțit această solidaritate. Noi, ca breaslă, veneam după niște ani de umilințe la care nu ne-am opus, nu ne-am ridicat. Au fost foarte multe exemple de avocați umiliți, jigniți în instanțe, anchetați, arestați și apoi dosarele s-au clasat.  Toate astea au lăsat însă urme foarte adânci asupra lor și a familiilor lor.

Justnews: Cum a trecut Robert peste experiența asta?

G.Zbârcea:  Mi-e greu să răspund pentru el, dar ce pot să spun, așa cum l-am perceput eu, că a fost un întreg proces. A intrat acolo, știu pentru că îl vedeam adesea, mergeam de două ori pe săptămână la el, îl vedeam câteodată lăcrimând pe scăunelul lui, era supărat că nu putea să își vadă fetele în același timp, vizitele erau limitate, nu puteau să îl viziteze decât două persoane. Era mama cu una dintre fete, nu putea să le vadă pe amândouă fetele în același timp.  El suferea foarte mult pentru că i se părea că e o mare nedreptate. Cazul lui însă a provocat și schimbări. Două persoane au ieșit din magistratură cu ocazia acelui dosar și au existat două decizii ale Curții Constituționale, pe care eu le salut, și anume aceea că s-a considerat că hotărârile pronunțate în dreptul civil au putere de lucru judecat și în dreptul penal. Să nu mai pună nimeni la îndoială autoritatea hotărârii judecătorești din civil, așa cum era normal să fie. Nu uitați că în dosarul lui Robert au fost judecători care au fost audiați și întrebați de ce au pronunțat niște hotărâri acum 15 ani. Și o a doua decizie, că hotărârile judecătorești de condamnare trebuie să fie motivate  atunci când se dă pronunțarea. Practic, tu trebuie să știi de ce ai fost condamnat. Noi am așteptat, cred că mai bine de 4 luni, până să vină motivarea hotărârii de condamnare a lui Robert, timp în care noi nu putem să exercităm niște căi extraordinare de atac. Lucrurile acestea au fost reglate de Curtea Constituțională.

Justnews: Unii zic nu nu există pro bono în România, alții spun că da, dar e la limita legii.  Există activități pro bono în marile societăți de avocatură din România, cum este Țuca Zbârcea & Asociații? Puteți exemplifica?

G.Zbârcea: Problema fundamentală legată de această obscuritate a domeniului o reprezintă faptul că orice activitate pro bono presupune o donație. Eu știu foarte mulți avocați care fac asemenea activități și cred că activitatea pro bono ține oarecum și de o zonă de discreție, de smerenie chiar. Nu mi se pare că este foarte ok să te împăunezi cu activitățile pro bono pe care le-ai făcut. Când zici pro bono înseamnă că faci o activitate în mod gratuit, adică faci un serviciu comunității. Vă ofer însă niște exemple pe care am permisiunea să le menționez. Am făcut activități pro bono în legătură cu Festivalul George Enescu, cu Asociația Dăruiește Viață, cu industria de hospitality, cu programul “FAST – Fii avocat în școala ta”. De asemenea, au fost cazuri pe care le-am sprijinit prin muncă, dar și prin bani, prin intermediul unei fundații, în legătură cu cazuri sociale sau cu cazuri medicale grave, dar despre care nu vreau să vorbesc. Am nenumărați prieteni avocați care fac activități pro bono în diverse cauze, dar o fac decent, cu smerenie, așa cum ar trebui să fie realizată o asemenea activitate.

Justnews: În cariera dumneavoastră, ați avut și un parcurs civic, șeful Ligii studenților la nivelul Universității București, apoi președinte AVAS. Nu v-a tentat politica?

G.Zbârcea: Nu m-a tentat să fac politică, deși am avut de atunci mai multe oferte să fiu ministru. La AVAS m-am dus, la acea vreme, cu foarte mare încredere și sunt foarte mândru de mandatul meu. De pildă, privatizarea Băncii Comerciale Române pe o sumă uriașă, cea mai mare care se putea obține la momentul respectiv și care a beneficiat și de un moment favorabil, înainte de criza din 2008-2010, a fost unul din proiectele mele de suflet. În plan politic, îmi displace profund situația din prezent. Sunt foarte atent la ce se întâmplă, dar îmi dau seama că singur nu pot face nimic. Doar dacă venim cu o echipă foarte mare cu aceleași repere, principii și valori, oameni care au crescut și evoluat împreună, așa cum s-a întâmplat în Polonia sau în Ungaria, doar așa se poate schimba ceva.

Justnews: Dacă ați fi acceptat să fiți ministru, să zicem la Justiție, ce ați fi făcut?

G.Zbârcea: Sunt foarte multe lucruri de spus pe partea asta. În primul rând, mi se pare că există o lipsă de comunicare, adică cei care sunt acolo la butoane ar trebui să comunice mai mult și mai des atât cu ce se întâmplă în justiție, adică cu avocați, magistrați, grefieri, procurori, judecători, dar și în afara ei. Mi se pare că este de dorit o prezență publică puternică a ministrului justiției. Trebuie explicate niște lucruri, de pildă reformele din noul pachet de legi din justiție sau ce faci cu condițiile din închisori, cu calitatea actului de justiție, răspunderea magistraților, transparența actului de justiție. Sincer, nu m-aș vedea ministru al justiției. Mai demult, m-aș fi văzut implicat în chestiuni ce țin de economie, de adus investiții în România. Eu cu asta mă ocup, mă întâlnesc în fiecare zi cu oameni care vor să investească în România.

Justnews: Și investesc, că nu mi se pare că e coadă?

G.Zbârcea: Pentru că de foarte multe ori ne-am bătut cuie în talpă. Și vă dau un exemplu: atâta vreme cât ai vorbit timp de 20 ani de zile că suntem cea mai coruptă țară din lume, de ce ar investi cineva în cea mai coruptă țară din lume? Eu nu cred că suntem cea mai coruptă țară din lume. Eu cred că nivelul de corupție este la nivelul multor țări din Uniunea Europeană. Singur lucru pe care l-am făcut noi despre noi este că ne-am vorbit urât țara în loc să ne prețuim rădăcinile și să încercăm să aducem investitori în România. Culmea este că străinii vorbesc mai bine decât o facem noi despre România. Credeți că este întâmplător că regele Charles al III-lea al Marii Britanii și al altor 14 teritorii din Commonwealth are o casă la Viscri și își petrecea luni de zile în România?

 

foto: facebook.com

Alte articole